Connect with us

Actualitate

Generația 2008-2020 : În 12 ani de școală au fost 18 miniștri

Publicat

pe

Generația 2008-2020: elevii care în 12 ani de școală au avut 18 miniștri ai Educației. Peste 74.000 de copii care au intrat în clasa I în 2008 nu au mai ajuns la Bacalaureat

Absolvenții de liceu care au susținut anul acesta examenul de Bacalaureat au început școala în septembrie 2008. Au intrat în învățământul obligatoriu în anul cu cea mai mare creștere economică, anul care a precedeat cea mai amplă criză economică recentă și au terminat școala într-un an cu o pandemie care a provocat o nouă criză economică. După 18 ani de școală, din generația 2020 unul din trei elevi (peste 74.000 în total) intrat în clasa I nu a mai ajuns la Bacalaureat, exceptându-i pe cei care au ales școlile profesionale.

Pe 14 septembrie 2008 intrau în clasa I aproximativ 230.000 de elevi, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, citat de Agerpres la acea dată.

Prima numărătoare exactă a acestei generații are loc abia în clasa a VI-a, când elevii susțin Evaluarea Națională din anul 2014, iar raportul oficial arată că 197.700 de elevi erau înscriși în anul școlar 2013-2014 în clasa a VI-a.

Deja, până la acest moment, 32.300 de elevi nu se mai regăseau în clasa a VI-a dintre cei raportați oficial că au intrat în clasa I în urmă cu 6 ani.

În clasa a VIII-a mai erau înscriși 187.018 elevi, potrivit raportului oficial de la simularea de la Evaluarea Națională din anul 2016. Încă 10 mii de elevi au dispărut în doar doi ani de zile.

În examenul propriu-zis de Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a s-au înscris 153.673 de elevi. Asta înseamnă o scădere peste 32 de mii de elevi din primăvară, când aveau loc simulările, până la examenul din iunie. Față de cohorta inițială, diferența ajunge la 76.327 de elevi.

Dintre ei, reușesc să obțină peste media 5 la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a doar 111.598 de elevi, adică 75,1%, potrivit Ministerului Educației.

Admiterea la liceu și cea în învățământul profesional împarte această generație în două, în anul 2016.  Au completat fișe de înscriere 119.578 de elevi, iar 118.661 dintre ei au fost repartizați. Alți peste 32 de mii de elevi au mers spre învățământul profesional și către cel vocațional.

În 2019 elevii de la profilurile teoretic și tehnologic au susținut simularea de Bacalaureat, când erau în clasa a XI-a. Prezența lor la acea simulare a fost de 118.000, potrivit ministerului.

Au ajuns la Bacalaureat 2020 123.800 de absolvenți de clasa a XII-a din promoția actuală. Asta înseamnă că 106.200 de elevi din generația care a intra în clasa I nu a mai ajuns la acest examen al maturității. Pentru cei 32 de mii de elevi care au ales învățământul profesional și vocațional situația este explicabilă, dar mai rămân 74 de mii de elevi din această generație despre care în mod oficial nu există o explicație. Asta înseamnă 32,17% din elevii acestei generații.

Pe parcursul celor 12 ani de școală ai acestor elevi au fost 18 miniștri care s-au perindat la șefia Educației. Au început școala pe vremea Guvernului PNL condus de Călin Popescu Tăriceanu, încheie școala tot cu un guvern PNL.

Lista ministrilor din septembrie 2008 până azi

    1. Cristian Adomniței 5 aprilie 2007 — 6 octombrie 2008 (PNL) (schimbat la nici o lună de la începutul anului școlar, după un an și jumătate de mandat; a introdus tezele unice la clasele a VII-a și a VIII-a, în 2007 și 2008, pentru a înlocui examenele. În ultimii ani, tot mai mulți experți în educație au făcut referire la tezele unice ca soluție fie pentru admiterea la liceu, fie pentru înlocuirea celor 20% din media de admitere la liceu reprezentată astăzi de media claselor V-VIII)
    2. Anton Anton 6 octombrie 2008 — 22 decembrie 2008 (PNL) (a fost schimbat în pragul vacanței de iarnă, după două luni și jumătate de mandat, odată cu schimbarea guvernului)
    3. Ecaterina Andronescu 22 decembrie 2008 — 1 octombrie 2009 (PSD) (deja la al doilea mandat, Andronescu stă mai puțin de un an la șefia ministerului, timp în care apucă să desființeze Școlile de Arte și Meserii)
    4. Emil Boc 1 octombrie 2009 — 23 decembrie 2009 (interimar, dar cu un mandat lung, de aproape 3 luni) (PD-L)
    5. Daniel Funeriu 23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012 (PD-L) (are cel mai lung mandat din perioada analizată – promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale)
    6. Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
    7. Ioan Mang 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (ministrul demisionează după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat)
    8. Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare, care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme)
    9. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației.
    10. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
    11. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
    12. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
    13. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
    14. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
    15. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
    16. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
    17. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
    18. Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – prezent (PNL) După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul minoritar al PNL. Anunță o serie de modificări pentru repunerea în aplicare a unor prevederi inițiale din Legea Educației Funeriu-Miclea.
    sursa:edupedu.ro

Actualitate

Comunicat de presă ApaServ Neamț

Publicat

pe

De

Semnarea Contractului de Finanțare pentru Proiectul Cod SMIS 2014+ 157107 ”Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Neamt în perioada 2014 -2020”

Compania Judeţeană APA SERV S.A. – operator regional pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, în calitate de Beneficiar si Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, au semnat în data de 15.09.2023 Contractul de Finanţare nr. 2310,Cod SMIS 2014+ 157107 având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către AM POIM, pentru implementarea ”Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Neamt în perioada 2014 -2020”

Prima etapa a proiectului este finanţată în cadrul POIM 2014-2020, Axa prioritară 3- Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor, Obiectivul Specific 3.2.- Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei, urmând ca etapa a doua a acestuia să fie finanţată din Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027.

Perioada de implementare a contractului de finantare POIM este de 3 de luni, respectiv între 07 Octombrie 2023 şi 31 Decembrie 2023 şi are o valoare totală de 92.831.459,16 lei, din care 62.518.036,88 lei finanţare nerambursabilă.

Obiectivul acestui Proiect major de investiţii este creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei din aria de operare a APA SERV SA din Judeţul Neamt.

În cadrul acestui Contract de Finanţare se vor realiza lucrări de infrastructură de alimentare cu apă potabilă, colectare şi epurare a apelor uzate în 42 Unități Administrativ Teritoriale din judeţul Neamt: municipiile Piatra Neamt şi Roman; oraşele Targu Neamt, Roznov si Bicaz; comunele Agapia, Alexandru cel Bun, Bira, Bodesti, Brusturi, Bargauani, Baltatesti, Costisa, Dobreni, Dochia, Dragomiresti, Dumbrava Rosie, Girov, Grumazesti, Garcina, Horia, Margineni, Piatra Soimului, Pipirig, Podoleni, Pangarati, Pastraveni, Rediu, Romani, Ruginoasa, Raucesti, Razboieni, Sabaoani, Savinesti, Tarcau, Tasca, Tibucani, Tupilati, Tamaseni, Urecheni, Stefan cel Mare si Zanesti.

La sfarsitul proiectului POIM,

 locuitorii din aria de operare a APA SERV SA din judeţul Neamt vor beneficia de servicii mai bune de alimentare cu apă potabilă si de o mai buna colectare/tratare a apelor uzate.

Contractul finanţat din POIM include urmatoarele tipuri de investitii: extinderi fronturi de captare; extinderi conducte de aductiune; statii de clorinare; extinderi retele de alimentare cu apa; statii de pompare apa potabila; rezervoare, extinderi retele de canalizare; statii de pompare apa uzata; conducte de refulare; tratare namol.

Precizam ca valoarea totală a proiectului (etapa I+etapa II) este de 1.826.719.252,11 lei, iar perioada de implementare este de 36 de luni, respectiv între data de 07 Octombrie 2023 şi data de 31 Decembrie 2026.

Pentru etapa a doua a proiectului, care va fi finanţată din Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, se vor realiza următoarele investiţii: reţele noi de distribuţie apă potabilă, aducţiuni noi şi reabilitate, reţele noi de canalizare, rezervoare înmagazinare, staţii tratare apă, staţii epurare ape uzate care deservesc aglomerări sub 10.000 l.e. şi peste

10.000 l.e.

Proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune prin POIM 2014-2020 Compania Judeţeană APA SERV S.A. Neamţ

Piatra Neamţ, str. Lt. Drăghiescu, nr.20, 610125

Tel 0233233340, Fax 0233218937, E-mail office@apaserv.eu Persoană de contact Miruna-Ioana Grecu, Ofiţer Publicitate

Continua sa citesti

Actualitate

Comunicat de presă privind întâlnirea de lucru între reprezentanții Serviciului de Probațiune Neamț și ai localităților aflate în circumscripția Judecătoriei Târgu-Neamț

Publicat

pe

De

Astăzi, 20.09.2023, în cadrul Consiliului Local Tg.-Neamț, a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanții Serviciului de Probațiune Neamț și ai localităților aflate în circumscripția Judecătoriei Târgu-Neamț, în vederea dezbaterii standardelor pentru implementarea corespunzătoare a obligației de muncă neremunerată în folosul comunității, impusă de instanță, în sarcina persoanelor aflate în evidența Serviciului de Probațiune Neamț. La eveniment au participat angajați din 18 primării, iar Serviciului de Probațiune Neamț a fost reprezentat de Stoian Anițoaiei Denisa, Claudia Daniela și Raluca Radu, consilier de probațiune.

Serviciul de Probațiune colaborează cu primăriile din județul Neamț în vederea punerii în executare a sentințelor penale care prevăd această obligație a persoanelor care au comis infracțiuni, iar acest obiectiv este reglementat prin legislația în vigoare. Punerea în practică a prevederilor legale depinde de buna comunicare dintre serviciul de probațiune, ca instituție căreia îi este încredințată prin sentință penală supravegherea, controlul persoanei sancționate, pe de o parte, și instituțiile din comunitate, pe de altă parte. Pentru optimizarea colaborării, Consiliul Local Tg.-Neamț a fost gazda dezbaterilor. În acest context s-au analizat atât punctele tari, cât și ariile de îmbunătățire ale aplicării standardelor de lucru, deoarece instituțiile din comunitate care participă la executarea pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în conformitate cu prevederile legale.

În prezent, în evidența Serviciului de Probațiune Neamț se află 1847 de persoane sancționate, dintre care 1336 nemțeni au impusă obligația menționată. Consilierii de probațiune au emis peste 250 de decizii de executare a activității neremunerate în cadrul primăriilor comunelor arondate Serviciului Public Comunitar de Evidența Persoanelor Târgu-Neamț. Aceste persoane aflate în supravegherea serviciului de probațiune beneficiază, fără a trece prin experiența privării de libertate, de avantajul de a-şi îndeplini în continuare rolul lor familial, profesional și economic în societate, creându-se, astfel, premisele reintegrării sociale.

Cadrul legal al activității este conferit de Codul Penal, Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, de Lega nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și Hotărârea nr. 818/2018 privind aprobarea standardelor minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate.

Continua sa citesti

Actualitate

FOTO-VIDEO Turneul de fotbal juvenil Cupa “Cetatea Mușatină” ediția a I-a 2023

Publicat

pe

De

Continua sa citesti

Popular