Actualitate

2 iulie: Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Publicat

acum 6 ani

2 iulie, 2020

neamt24

2 iulie: Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, unul dintre cei mai importanți domnitori și cel mai mare apărător al creștinătății din țara noatră
de Ziarul Unirea2 iulie 2020

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a fost unul dintre cei mai importanți domnitori ai țării noastre și este cunoscut drept cel mai mare apărător al creștinătății din țara noastră, acesta domnind în Moldova în perioada 1457-1504. Datorită faptelor sale din timpul vieții, acesta a fost canonizat la 20 iunie 1992 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și este sărbătorit la data de 2 iulie.

Pe Ștefan cel Mare poporul îl numea cinstit, bun, mare și mai ales sfânt. A fost numit bun pentru toate faptele de milostenie pe care le-a făcut de-a lungul vieții, dar mai ales pentru că a iertat pe cei care i-au greșit, mare pentru iscusința și înțelepciunea cu care și-a condus țara și a pedepsit toți oamenii lacomi, dar mai ales pe cei trădători, sfânt pentru că a luptat să apere întreaga creștinătate, și în special pentru numărul mare de biserici și mănăstiri pe care le-a zidit. Acesta le-a mai și înzestrat cu ce au nevoie spre slava lui Dumnezeu și mai ales spre mântuirea credincioșilor.

Ștefan cel Mare a fost fiul creștinilor Bogdan al II-lea și Doamna Maria-Marina Oltea. Încă din copilăria sa a fost o persoană care și-a iubit țara și în special credința strămoșească. A ajuns să urce pe tronul Moldovei după vremuri tulburi în care mai mulți se luptaseră pentru domnie. A fost întâmpinat de popor pe Câmpia Dreptății și Mitropolitul Teoctist l-a uns domnitor în data de 12 aprilie, 1457. A întrebat mai întâi poporul dacă este de acord să urce pe tron și să le fie domn, iar acesta i-a răspuns într-un glas: „Întru mulți ani de la Dumnezeu să domnești”. Perioada sa de domnie a fost neobișnuit de lungă și anume de 47 ani, 2 luni și 3 săptămâni.

În timpul domniei sale a luptat pentru a apăra hotarele țării și credința creștină, dar a și zidit cetăți militare și multe biserici și mănăstiri. Tot ce făcea, făcea cu dragoste, mărinimie și dreptate. Nu a uitat niciodată de oștenii viteji care l-au ajutat în fiecare luptă, nici de săraci și suferinzi.

Viața sa nu a fost una ușoara și a trecut prin suferințe din cele mai variate: rana de la picior din lupta de la Chilia, moartea a 4 copii și a două soții, trădarea unor sfetnici și numeroase războaie. Nu și-a pierdut niciodată credința în Dumnezeu. Și-a dus viața cu credință în Dumnezeu și a câștigat multe lupte după care a zidit câte un lăcaș de cult. A adus multe mulțumiri și laudă lui Dumnezeu, nu numai când îl ajuta pe câmpul de luptă, ci și când pierdea dând o lecție de pocăință.

A apărat întreaga creștinătate, iar când a avut nevoie de ajutor a chemat la luptă pe cârmuitorii creștini ai Europei prin scrisoarea din ianuarie 1475, un exemplu de epistolă frumos scrisă și înduioșătoare. Fiecare luptă câștigată nu și-a atribuit-o sie, ci lui Dumnezeu. Pentru credința și stăruința sa Dumnezeu i-a oferit putere, har și înțelepciune.

Deși a domnit doar peste Moldova, Ștefan cel Mare a zidit biserici și mănăstiri și în Muntenia și Transilvania. Mai mult, și la muntele Athos a ridicat și înzestrat o mulțime de biserici și mănăstiri, iar cea mai importantă este mănăstirea Zografu. Fiecare lăcaș de cult ridicat de el este o dovadă a recunoștinței față de Dumnezeu pentru luptele câștigate, dar și un omagiu pentru toți oștenii care au murit în lupta cu atacatorii păgâni. De aceea, poporul l-a numit „cel Sfânt”.

Ștefan cel Mare a fost un domnitor care a avut o credință imensă, a fost un om al rugăciunii și al pocăinței. Acesta a simțit permanent nevoia de a se ruga si de a se încredința rugăciunilor părinților sfințiți din sfintele biserici pe care le-a ctitorit. Nu numai că se ruga, dar ținea post, făcea fapte bune, milostenie și ajuta familiile tinere căsătorite cu pământ și vite, nu uita de luptătorii săi, avea grijă de cei infirmi.

Sursa: sarbatoricrestine.ro

Ștefan cel Mare, icoană morală vie a poporului român

Mâine, 2 iulie 2020, la 516 ani de la moartea celui care a fost Ștefan cel Mare, consider că marele Voievod și Domn continuă să rămână pentru memoria istorică activă a Neamului nostru cea mai scumpă icoană morală. Am crezut și continui să cred că pumnul de țărână din mormântul de la Putna este cea mai sfântă relicvă a poporului român. Această țărână ne mai poate motiva și ne mai dă tărie morală de a trăi liberi și demni sub Soare.
Ştefan cel Mare va rămâne, cât va dura lumea, cea mai importantă personalitate istorică născută din inima poporului român, precum şi una dintre cele mai de seamă zămislite vreodată de neamul omenesc, pe pământ. Dacă Mihai Eminescu a fost, şi este, omul deplin al culturii româneşti, Ştefan cel Mare reprezintă şi va fi în veac singurul om deplin al istoriei românilor. Doar lui Ştefan cel Mare posteritatea i a zis cu îndreptăţire viguroasă, şi i va zice cel Mare, deoarece el singur adună la un loc calităţi aşa de mari (viteaz fără pereche, credinţă nestrămutată, geniu diplomatic, mândrie şi demnitate, cunoaştere perfectă a oamenilor, strateg de marcă, viziune politică europeană, simţul dreptăţii), încât ne este, nouă, românilor, simbolul cel mai de preţ. A. D. Xenopol nu s a ferit deloc să l compare cu Alexandru Macedon, Carol al XII lea s au Napoleon I, ba, mai mult, îl credea pe Ştefan cel Mare „a fi singur de felul său, în desfăşurarea vremilor”37.
Ştefan cel Mare şi a aşezat viaţa întreagă sub semnul unei credinţe tari, neîntinate de făţărnicie şi îndoială. Caracterul i a fost de o curăţenie biblică, voinţa de cremene, iar spiritul de dreptate cu care s a înnobilat l a împărtăşit generos poporului său mândru, demn şi viteaz. A avut conştiinţa tare, sigură a apartenenţei la civilizaţia creştină europeană, civilizaţie pe care o simţea, cu toată fiinţa sa, unitară şi pe care ar fi vrut o solidară cu sine şi poporul său în marele său război cu musulmanii38. Temeiurile profunde ale acestei conştiinţe izvorau din responsabilităţile pe care el şi le a asumat ca şi stăpânitor de ţară ortodoxă şi i au făcut pe Ştefan cel Mare şi poporul său drept cei mai importanţi luptători şi apărători români ai Europei creştine. Aşa cum a şi spus o, în toată viaţa sa de luptă biruitoare şi jertfă neînfricată, Ştefan cel Mare a luat mereu nădejdea în Dumnezeu cu sine, iar Dumnezeu, cunoscându i inima curată şi cugetul drept, nu l a părăsit nicicând, împlinindu i rugăciunea: „Şi tu Stăpâne acoperă ne cu mila Ta de acum şi până în veac” (Ştefan cel Mare, 1497).
Aşezând Ţara Moldovei pe temelii trainice (practic reîntemeind o), zidind biserici şi mănăstiri mai multe decât toţi domnii români de până la el, fiind biruitor desăvârşit în marile lupte cu turcii şi regatele vecine creştine, ocrotind creştinătatea ortodoxă căzută sub păgân, Ştefan cel Mare se dovedeşte drept singurul împărat adevărat din istoria românilor. Contemporanii săi de acelaşi rang, regi sau împăraţi, cu toată fala şi vechimea numelui, n au fost altceva decât nişte creaturi slabe, mediocre, ce nu i au stat şi nu i pot sta alături, cu nici un chip.
Vor trece veacurile, istoria, soarta omului se vor preface fundamental, dar, atâta vreme cât acelaşi om va avea puterea şi înţelepciunea să şi menţină condiţia sub semnul credinţei şi dreptăţii, Ştefan cel Mare va fi, pururi, semnul tare al unei umanităţi biruitoare.

Al vostru,

Gică Manole

P.S. Nu-mi pot reprima sentimente de adâncă mânie și frustrare că fosta Țară Românească a Moldovei, astăzi, este ruptă în trei bucăți: o parte face parte din patrimoniul istoric național, așa cum se cuvine după legea divină și dreptul popoarelor, o altă parte formează statul Republica Moldova, creația infamului Stalin, iar a treia parte a fost dată de marele criminal al Istoriei Stalin Ucrainei (Nordul Bucovinei, Regiunea Hotin, Herța și Sudul Basarabiei).

Va dura oare veșnic această cumplită nedreptate istorică făcută poporului român?

Ce ziceți?

Vizualizari: 1.606

Urmator

Generația 2008-2020 : În 12 ani de școală au fost 18 miniștri

Vezi si

Legea pensiilor a fost modificată din nou

Continua sa citesti

Click pentru a comenta

Actualitate

Festivalul AGAPE – Ediția I: O întâlnire cu sufletul la poalele Neamțului

Publicat

acum 7 ore

14 iulie, 2026

neamt24

Festivalul AGAPE – Ediția I: O întâlnire cu sufletul la poalele Neamțului

În perioada 24-26 iulie 2026, pitorescul locaș dintre Văratec și Agapia (județul Neamț) va prinde viață într-un mod cu totul special. Sub cerul liber al Moldovei, răsare la orizont prima ediție a Festivalului AGAPE – un eveniment care își propune să redea publicului gustul autentic al comuniunii, al liniștii și al frumuseții românești.

Pentru cei care caută mai mult decât un simplu concert sau o ieșire la iarbă verde, AGAPE vine ca o adiere de binecuvântare. Intrarea este liberă, iar organizatorii au pregătit un program care hrănește atât sufletul, cât și mintea.

Cine se află în spatele evenimentului?

De la idee la concretizare sunt pași mulți și muncă pe măsură. Festivalul AGAPE este rodul implicării a patru persoane cu expertize complementare, fiecare având un rol esențial în arhitectura acestui proiect inedit:

Camelia Capitanu – inițiatoarea Festivalului AGAPE, jurnalist și realizator TV. Este sufletul proiectului, cea care a simțit nevoia unui astfel de spațiu de regăsire și a aprins scânteia acestei prime ediții.
Simona Adiaconiței – co-fondator al Festivalului AGAPE și specialist în Social Media. Ea este puntea de legătură cu comunitatea, asigurându-se că mesajul festivalului ajunge la cât mai mulți oameni dornici de frumos.
Viorela Chiper – președinte al Asociației Puzzle OptimEast și organizator de evenimente. Cu o experiență vastă în logistică și managementul proiectelor, Viorela este motorul care transformă viziunea în realitate.
Larisa Alui-Gheorghe – specialist în resurse umane. Larisa veghează la buna funcționare a echipei și la armonia din culise, asigurându-se că fiecare detaliu uman este gestionat cu profesionalism și căldură.

Această combinație între media, comunitate, logistică și relații umane garantează un eveniment bine ținut, dar profund ancorat în valorile autentice.

Ce își propune Festivalul AGAPE?

Festivalul nu este doar un eveniment, ci o experiență. Scopul său declarat este acela de a oferi participanților un răgaz binemeritat, petrecut aproape de natură și de Dumnezeu. Organizatorii își doresc ca timp de trei zile, vizitatorii să redescopere frumusețea binefăcătoare a meleagurilor nemțene, într-o atmosferă autentic românească.

Este o chemare la tihnă, la despovărare și la reconectare cu valorile care ne definesc ca popor.

Programul ediției – O incursiune duhovnicească și culturală

Programul primei ediții a fost gândit cu multă emoție și bucurie, fiind un mix între spiritualitate profundă și frumusețe artistică. Două sunt momentele de rezistență ale festivalului:

Conferința „Provocări Contemporane” – susținută de Pr. Pimen Vlad din Sfântul Munte Athos. Prezența părintelui athonit este, fără îndoială, inima spirituală a festivalului. Cuvintele sale pline de duh și înțelepciune sunt menite să aline sufletele și să apropie participanții de Dumnezeu, așezându-se în tihnă în inimile celor prezenți.
Recitalul de pricesne al artistei Paula Hriscu. Îndrăgita interpretată va încânta publicul cu un repertoriu ales, plin de sensibilitate și trăire, aducând pe scenă emoția pură a cântecului religios românesc.

Pe lângă aceste momente speciale, cele trei zile (24-26 iulie) vor fi presărate cu activități gândite pentru toate vârstele, toate având ca fir roșu bucuria comuniunii într-un cadru mirific.

📍 Locație: Văratec, Agapia (județul Neamț) – o zonă încărcată de istorie și spiritualitate, celebră pentru mănăstirile și peisajele sale de poveste.
🎟️ Acces: Intrarea este LIBERĂ, pentru ca bucuria acestui eveniment să fie la îndemâna tuturor.
📝 Rezervare: Deși accesul este gratuit, pentru o mai bună organizare și pentru a vă asigura un loc în acest cadru de suflet, organizatorii recomandă cu căldură rezervarea prealabilă. Pentru a vă confirma prezența, accesați link-ul pus la dispoziție de echipa festivalului.

Echipa AGAPE ne invită să primim acest proiect cu același entuziasm cu care a fost creat. Așadar, notați în calendare: 24-26 iulie 2026, la Văratec, Neamț – pentru o experiență autentică, în care sufletul cântă, natura îmbrățișează, iar cerul pare mai aproape. Vă așteptăm la AGAPE!

Vizualizari: 37

Continua sa citesti

Actualitate

Ministerul Educației și Cercetării a publicat în data de 12 iulie 2026 rezultatele finale ale candidaților la prima sesiune a Examenului Național de Bacalaureat 2026, după etapa de soluționare a contestațiilor.

Publicat

acum 12 ore

14 iulie, 2026

neamt24

La nivelul județului Neamț, rata cumulată de promovare (pentru toate promoțiile) după etapa de soluționare a contestațiilor este de 76,71% (față de 74,30% înainte de contestații).

Pentru promoția curentă, rata de promovare după soluționarea contestațiilor este de 80,07 % (față de 78% înainte de etapa depunerii contestațiilor).

La proba E.a) – Limba și literatura română – au fost depuse 537 de contestații, pentru 308 candidați nota obținută după contestații fiind mai mare. Pentru 21 de candidați nota a rămas nemodificată, iar pentru 208 candidați nota obținută a fost modificată prin descreștere. Cea mai mare creștere a fost de 2 puncte, iar cea mai mare descreștere a fost de 1,30 puncte.

La proba E.c) – Proba obligatorie a profilului au fost depuse 405 contestații, pentru 264 de candidați nota obținută după contestații fiind mai mare. Pentru 14 candidați nota a rămas nemodificată, iar pentru 127 de candidați nota obținută a fost modificată prin descreștere. Cea mai mare creștere a fost de 1,50 puncte (la disciplina Istorie), iar cea mai mare descreștere a fost de 1,40 puncte (la disciplina Matematică).

La proba E.d) – Proba la alegere a profilului și specializării au fost depuse 442 de contestații, pentru 270 de candidați nota obținută după contestații find mai mare. Pentru 31 de candidați nota a rămas nemodificată, iar pentru 141 de candidați nota obținută a fost modificată prin descreștere. Cea mai mare creștere a fost de 2,20 puncte (la disciplina Logică, argumentare și comunicare), iar cea mai mare descreștere a fost de 1,35 puncte (la disciplina Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană).

După etapa de soluționare a contestațiilor, un candidat a obținut media generală 10, iar Colegiul Național „Roman Vodă”, municipiul Roman a înregistrat o rată de promovare de 100%

Situația numerică a candidaților care au obținut nota 10 la fiecare dintre probe s-a îmbunătățit după soluționarea contestațiilor, după cum urmează:

17 candidați au obținut nota 10 la proba de Limba și literatura română (17 candidați înainte de contestații);

108 de candidați au obținut nota 10 la proba obligatorie a profilului (100 candidați înainte de contestații);

89 candidați au obținut nota 10 la proba la alegere a profilului și a specializării (84 candidați înainte de contestații).

FELICITĂRI candidaților pentru rezultate, profesorilor pentru atentă îndrumare!
Mulțumiri părinților pentru susținere!

http://bacalaureat.edu.ro

Vizualizari: 41

Continua sa citesti

Actualitate

Hramul Schitului Poiana Cerbului – Sărbătoarea Sfintei Marina

Publicat

acum 13 ore

14 iulie, 2026

neamt24

Iubiți credincioși,

Vineri, 17 iulie, este unul dintre hramurile de suflet ale Schitului Poiana Cerbului, dedicat cinstirii Sfintei Mari Mucenițe Marina. Cu această ocazie, obștea mănăstirii vă invită cu bucurie duhovnicească să prăznuim împreună acest sfânt eveniment.

Programul liturgic al zilei va fi următorul:

08:30 – Acatistul Sfintei Marina;
09:30 – Sfânta Liturghie;
După slujbă – Agapă frățească pentru toți participanții.

Pentru a veni în sprijinul pelerinilor care doresc să ajungă la chilie, organizatorii pun la dispoziție mașini care vor urca credincioșii pe munte începând cu ora 07:30. Vă rugăm să țineți cont de acest program pentru a nu rata începutul slujbelor.

Vă așteptăm cu drag să ne bucurăm împreună de această zi de sărbătoare și să-l rugăm pe Hristos, prin mijlocirea Sfintei Marina, pentru pace și sănătate.

„Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!”

Cu binecuvântare,
Arhim. Calinic Proca

Vizualizari: 59

Continua sa citesti