Personalități
Personalități ale Ținutului Neamț (XIII). Dumitru Vacariu, profesor și prozator

Născut în comuna Pipirig, judeţul Neamţ, la 21 sept. 1931, într-o familie de țărani, după terminarea şcolii primare din satul natal, a urmat cursurile Liceului pedagogic din Piatra-Neamţ în perioada 1946-1952 și cursurile universitare (Facultatea de filologie-istorie) la Iaşi, în cadrul Universităţii „Al.I. Cuza”, în perioada 1953-1957. După terminarea facultăţii a fost numit profesor la Liceul nr. 2 din Vaslui şi director al Casei raionale de cultură.[1]
Acuzat că a organizat, împreună cu alţi colegi de studenţie, în anul 1957, sărbătorirea a 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, a fost condamnat la 8 ani de detenţie politică. A suferit rigorile închisorilor comuniste în perioada 1958-1964.
Ieşit din detenţie, a fost o perioadă şomer, apoi muncitor la o Staţiune de Maşini şi Tractoare din Vaslui, funcţionar la Centrul de librării Iaşi şi, începînd din anul 1969, salariat al Muzeului Literaturii Române din Iaşi, pînă în anul 2003, cînd s-a pensionat. Din anul 1971 pînă în 1988 a condus toate obiectivele Muzeului Literaturii Române din Iaşi, participînd direct la organizarea şi deschiderea mai multor obiective muzeale: „Casa Dosoftei”, casele memoriale M. Codreanu, M. Sadoveanu, G. Topîrceanu, sediul central al muzeului din Casa V. Pogor, cu secţiile de literatură română modernă şi contemporană, casa memorială O. Cazimir ş.a.[2]
Activitatea literară şi-a început-o cu piese de teatru pentru copii şi tineret (Aventuri în pădurea vrăjită sau Bing-Bang-Bing, Comoara, Cele trei domniţe, Dincolo de singurătate), prezentate la peste 10 teatre de profil din ţară şi cu turnee în India, Pakistan, Franţa, Germania ş.a.[3] Din 1990 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Lucrări editate (beletristică): Dincolo de poveste, 1979, Bărzăunul şi restul lumii, 1984, Vornicul Ţării de Sus, 1984, Poteci fără întoarceri, 1987, Comoara, 1988, Aventură dincolo de timp, 1990, Ochii viperei, 1995, Planeta lui Crim, 1999, Templul amăgirii, 2000, Casa cu iederă, 2000, Cerbul de lumină, 2001, Praznicul orbilor, 2001, Porumbeii albaştri, 2003.
Lucrări de cercetare literară: Junimea şi junimiştii, 1975 (cu I. Arhip), Focul cel mare, 1977 (cu I. Arhip), Din cronica unui veac, 1978 (cu I. Arhip), Georgetta, 2001 (cu Lucian Vasiliu), Cina de taină, 2002 (cu L.Vasiliu) ş.a.. A mai îngrijit diverse ediţii de opere ale unor scriitori români şi străini (Delavrancea, Topîrceanu, O. Cazimir, Cezar Petrescu, I. Teodoreanu, Rovagnolli, Gîrleanu, concomitent cu editarea unor albume ale Iaşului, antologii de lirică românească şi universală etc.[4]
A murit la 26 mai 2017, iar în semn de recunoștință din noiembrie 2018, biblioteca comunală din Pipirig îi poartă numele celui care declara într-un din romanele sale: „Aici, în satul de la izvoarele Ozanei, pădurile și apele toate, într-un glas, aduc laude lui Dumnezeu, pentru că a creat în aceste locuri inima frumuseții universale. Aici s-au născut dorul, dragostea și fericirea”.
Prof. Emanuel Bălan
[1]Constantin Tomșa, Personalități ale culturii din județul Neamț, Editurile Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2014, p. 142; http://astra.iasi.roedu.net/texte/nr47DumitruVacariu.html.
[2] https://edituradoxologia.ro/autor/dumitru-vacariu.
[3] http://uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro/in-memoriam-dumitru-vacariu/.
[4] http://revistatimpul.ro/leonard.relea/dumitru-vacariu-si-primul-meu-autograf/.
Actualitate
VIDEO Ștefan Țîrdea – premiul I la Festivalul Național „Dan Moisecu”
În perioada 8-9 octombrie 2025, Centrul Multifuncțional „Jean Constantin” din Constanța a găzduit cu succes cea de-a XXIX-a ediție a Festivalului Concurs Național „Dan Moisescu”, un eveniment dedicat păstrării și promovării cântecului popular autentic.

Festivalul a reușit să scoată în evidență noi talente din rândul tineretului pe secțiile vocală și instrumentală, iar serile de spectacol au fost încunate de recitaluri de excepție susținute de Laura Olteanu, Marian Cozma, Marcela Fota, Oana Bozga, Elena Plătică și Alice Ghile, având acompaniamentul de prestigiu al Ansamblului Folcloric Profesionist „Brâulețul”, condus de maestrul Cezar Cazanoi.
Unul dintre momentele cele mai luminoase ale festivalului a fost triumful tânărului Ștefan Țîrdea, care a cucerit Premiul I. În toiul acestei competiții de elită, el a împărtășit o declarație care captează cu adevărat spiritul noii generații de artiști:

🔹 „Mă simt onorat să fiu câștigătorul premiului întâi la festivalul național, “Dan Moisescu” de la Constanța, alături de o generație extrem de talentată și valoroasă.
🔹 Chiar dacă am fost 19 concurenți în cadrul concursului, ceea ce ne unește pe noi este sprijinul reciproc și dorința de a promova cântecul popular. Împreună construim noua generație a cântecului popular românesc și ne susținem unii pe alții, indiferent de rezultat.
🔹 Pentru mine, cel mai mare câștig este sprijinul colegilor mei. Această susținere reciprocă ne întărește ca generație și ne ajută să evoluăm împreună. Felicitări tuturor colegilor mei!
Gânduri bune tuturor! ❤️🙏”
Acest mesaj a rămas ca un ecou puternic al evenimentului, demonstrând că adevăratul triumf, așa cum o arată și exemplul lui Ștefan Țîrdea, constă în unitate, pasiune și frumusețea muzicii pe care o aduc în viață.
Actualitate
FOTO/VIDEO:Ștefan-Bogdan Țîrdea, câștigător absolut la Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular „Mamaia”
Tânărul interpret a cucerit Premiul I în secțiunea Soliști Vocali, cea mai competitivă categorie a festivalului, care a avut loc în perioada 27-29 august pe scena din stațiune.

Cu această ocazie, solistul a exprimat o recunoștință profundă față de cei care i-au stat alături. „Sunt profund recunoscător și fericit pentru acest succes. Mulțumesc din inimă tuturor celor care m-au sprijinit și mi-au fost alături!”, a declarat Țîrdea.
El a adus mulțumiri speciale Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, Ansamblului Folcloric Profesionist „Brâulețul” și, nu în ultimul rând, membrilor juriului. Solistul a încheiat declarația cu un mesaj profund spiritual, un adevărat reflex al credinței și tradiției românești: „Totdeauna, lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu”.
Festivalul de la Mamaia rămâne unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale verii, cu rolul vital de a păstra, promova și reînvia cele mai autentice valori ale folclorului românesc. Competiția a reunit cei mai buni soliști, instrumentiști și formații folclorice din țară, într-o adevărată celebrare a patrimoniului cultural național.




Victoria lui Ștefan-Bogdan Țîrdea reprezintă nu doar un succes personal, ci și un motiv de mândră pentru întreaga comunitate artistică constănțeană, confirmând dinamismul și excelența școlii folclorice de la Marea Neagră.
Actualitate
Stareța de la Mănăstirea Slatina s-a născut și a învățat la Târgu –Neamț- HUMULEȘTI
Mănăstirea Slatina are din octombrie 2024, o nouă stareță, monahia Serafima Gherasim. Aceasta a primit noua slujire în ajunul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva în prezența Episcopul vicar Damaschin Dorneanul care a hirotesit-o stavroforă, la eveniment fiind prezenți arhim. Serafim Grigoraș, stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, clerici de la Centrul Eparhial Suceava și preoți din împrejurimi.
Noua stareță, stavrofora Serafima Gherasim, pe numele de mirean Ela Gherasim s-a născut în Humuleștiul lui Creangă, unde a urmat și cursurile gimnaziale iar apoi pe cele liceeale la Colegiul Tehnic „Ion Creanga” Târgu- Neamț, absolvite în 2008. Urmează cursurile universitare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de istorie și geografie, specializarea Relatii Internationale si Studii Europene în perioada 2008-2011, apoi Masteratul de Ştiinţe Politice – Politici Publice şi Mangement Instituţional, în cadrul Facultății de Filosofie și Știinte Social-Politice ale Universității „Al. I. Cuza” din Iași, între 2011-2013. Între 2010 și 2011 a fost președintele Asociației Studenților din Universitatea Suceava.

Mănăstirea Slatina a fost ctitorită în perioada 1553-1564 de domnul Alexandru Lăpușneanu, fiind prima ctitorie dintr-o listă care mai cuprinde, între altele, Mănăstirile Tazlău, Bistrița și Pângărați (Neamț), Bogdana (Rădăuți) și Dochiariu (Muntele Athos).
Lăcașul de cult a fost sfințit în data de 14 octombrie 1558 de mitropolitul Grigorie Roșca, în prezența unui sobor de 116 preoți și diaconi, potrivit cronicarului Grigore Ureche. Chiliile monahilor, casa domnească, zidul de incintă și alte clădiri au fost construite ulterior, sub îndrumarea starețului Iacob Molodeț (cel Vrednic). În urma Decretului 410/1959, Mănăstirea Slatina a fost desființată, iar călugării au fost alungați. În august 1962, viața monahală a fost reluată aici, dar cu obște de călugărițe. Conform unor surse, se pare că scriitorul Mihail Sadoveanu a intervenit pentru redeschiderea mănăstirii.
-
Actualitateacum 6 ani
„Dumnezeu să îl aibă în paza sa veșnică, de-a dreapta Sa pentru totdeauna”
-
Actualitateacum 2 ani
FOTO VIDEO Un nou accident cu români, în Ungaria. Șoferul a murit pe loc
-
Actualitateacum 5 ani
( FOTO ) TRAGEDIE- Doi copii au rămas fără mamă
-
Stiri localeacum 5 ani
KAUFLAND ADUCE DUPĂ EL ALTE 5 MAGAZINE ÎN TÂRGU NEAMȚ
-
Actualitateacum 3 ani
Video cu momentul impactului. Accident violent langa Târgu Neamț (Timișești)
-
Actualitateacum 2 ani
FOTO Tânărul care și-a pierdut viața în accidentul produs vineri seară la Petru-Vodă este Marius Cadere
-
Actualitateacum 3 ani
Sfârșit tragic pentru tânăra mamică din Dumbrava! A murit la doar 23 de ani!
-
Actualitateacum 4 ani
Zbor lin, prieten drag!