Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie 2019. Calendarul iulian este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
Cina Sfântă
Astăzi este Ajunul Crăciunului pe rit vechi. Tinerii, îmbrăcați în costume tradiționale, cu colagi legați cu ștergare înflorate, colindă la casele rudelor și prietenilor, cărora le vestește Nașterea Pruncului Sfânt.
După ce colindătorii se întorc la casele lor, se reunesc la masă cu familia și mănâncă o masă de post, ”Cina Sfântă”. Acest lucru se întâmplă după ce răsare prima stea pe cer.
Masa de Crăciun
Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.
Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă-de-vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti.
Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă în casă, în faţa icoanei. Singurul colind este o cântare bisericească, „Hristos Rajdaetsea”. Colindul începe de la preotul satului şi continuă la restul gospodăriilor.
Tradiții și obiceiuri
Picioarele mesei, legate cu un lanț
În Maramureș, în Ajun se mănâncă de post, dar pe masă trebuie așezate nouă feluri de mâncare, care simbolizează bogăția. Cea mai importantă mâncare este hrebleanca, făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. Nu lipsește grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peștele. Picioarele mesei sunt legate cu un lanț și rămâne așa până de Boboteaza pe rit vechi, ca să rămână binele în casă. După apusul soarelui, copiii sunt așteptați la colindat. La 12 noaptea, se merge la biserică, la snocne, slujba de la miezul nopții. După slujbă, se colindă în biserică. Dimineața, se merge iar la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.
Sârbii aprind o creangă de stejar. Sub fețele de masă pun bani și fân
Sârbii aprind la miezul nopții de Ajun badnjakul (o creangă de stejar), pentru că arzând, acesta aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc. Până la miezul nopții se mănâncă doar de post. Sub fețele se masă se pun bani și fân, care sunt scoase abia de Bobotează, adică în 19 ianuarie. Atunci, fânul va fi dat animalelor din gospodărie.
Basarabenii fac ”ajunel” și ”crăciunel”. Mâncarea o udă cu vin și vodcă
Naşterea Mântuitorului este sărbătorită şi de basarabeni, tot pe 7 ianuarie. Cele două mitropolii care activează pe teritoriul Republicii Moldova (Mitropolia Basarabiei, ce aparţine canonic de Patriarhia Română, şi Mitropolia Moldovei, care aparţine Patriarhiei Ruse) sunt pe stil vechi.
În Basarabia, Ajunul Crăciunului este așteptat cu pâine. Gospodinele coc din aluat „crăciunelul”, un colac mic în forma cifrei opt, dar şi „ajunelul”, care nu completează optul, adică doar vesteşte apropierea Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale, ca să la păzească de rele. În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, zacuscă, totul stropit din abundenţă cu vin rubiniu şi votcă.
SURSA : www.dcnews.ro
Tot pe 7 ianuarie, Biserica îl prăznuieşte pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul. De ce acum? Pentru că, după fiecare sărbătoare importantă, se sărbătoreşte şi sfântul care a participat la ea. În acest caz, a doua zi după Bobotează, îl sărbătorim şi pe cel care L-a botezat pe Hristos în Iordan.
Sfântul Ioan Botezătorul a fost vărul după trup al Mântuitorului, născut în chip minunat din Elisaveta, soţia lui Zaharia, pe când aceştia nu mai sperau că vor avea copii, fiind prea bătrâni. A tresăltat în pântecele mamei sale, atunci când aceasta s-a întâlnit cu Fecioara Maria care-L purta pe Iisus.
Rugăciunea către Sfântul Ioan Botezătorul, care te va feri de boli şi de păcate tot anul
A dus o viaţă sfântă şi s-a retras în pustie postind şi rugându-se. Oamenii veneau la el pentru a-i cere sfatul, iar Sfântul Ioan le spunea să se pocăiască, îi îndruma să ducă o viaţă curată şi-i boteza pentru iertarea păcatelor. Nu dădea nimănui să facă mai mult decât poate: vameşilor, care nu erau iubiţi pentru că luau mită şi erau în slujba romanilor, le spunea doar să fie corecţi. Tot aşa, ostaşilor le spunea să se mulţumească cu leafa lor.
Totuşi, nu era indulgent şi şi-a atras duşmănia Irodiadei, soţia lui Irod, pentru că i-a mustrat că trăiau împreună pe când primul soţ al acesteia mai era încă în viaţă. Se ştie că a fost omorât la cererea ei, după ce fiica ei, Salomeea a dansat în faţa lui Irod la ospăţul de ziua lui. Când regele i-a spus fetei că poate să-i ceară orice drept răsplată, aceasta, la sugestia mamei, i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul.
SFANTUL ION: Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul
„Sfinte Ioane Botezătorule, tu ai fost chemat de Dumnezeu încă dinainte de naştere să-i pregăteşti pe oameni pentru venirea Fiului Său, iar mulţimile atrase de faima sfinţeniei tale şi de puterea Duhului Sfânt, asemănător cu al profetului Ilie, primeau botezul pocăinţei în semn de convertire la Dumnezeu. Tatăl ceresc ţi-a destăinuit pe Fiul Său Om-Dumnezeu când a voit să fie botezat de tine şi tu l-ai făcut cunoscut ucenicilor tăi zicând „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”. Tu ai voit să-ţi jertfeşti viaţa pentru a apăra sfinţenia căsătoriei, înfruntându-l pe regele Irod. Te rugăm mijloceşte la Dumnezeu, ca să-L urmăm tot timpul vieţii noastre, iar la sfârşit să-L preamărim pentru toată veşnicia. Amin.”
Mesaje frumoase de Sfântul Ion
Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută şi sub numele de “Sânt-Ion”,“Înaintemergătorul Domnului” sau“Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se ştie din tradiţia populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor şi se mai ţine pentru ca pruncii să se nască sănătoşi, fără malformaţii sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc şi animalele de fiarele sălbatice.
În ziua de Sfânt Ion există obiceiul „Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente şi băutură, apoi petrec până dimineaţa, spunând că se „iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este „Iordăneala”. Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ion la biserică şi, după terminarea slujbei, stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii „iordăniţi” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Tradiţia ne spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriţi de boli în decursul anului.
Se spune conform tradiţiei populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi începe să se facă mai cald.
De Sfantul Ion, toată lumea trebuie să se veselească.
SURSA :www.capital.ro
