Connect with us

Actualitate

Perle la Bac 2018: „Numai proştii, borfaşii, cocalarii, pesediştii călătoresc, proştii care muncesc nu au noroc“

Publicat

pe

Subiectele la proba de Limba şi Literatura Română de la Bacalaureat 2018 au pus la încercare şi în acest an imaginaţia elevilor. Perlele descoperite în lucrări ar trebui să îngrijoreze, spun profesorii corectori, deoarece demonstrează lipsa de interes a elevilor pentru studiu.

”Vă prezintăm o parte dintre perlele descoperite de profesori după prima zi de corectare a lucrărilor la Limba Română de la Bacalaureat 2018. Fragmentele sunt reproduse întocmai cum au apărut în lucrările candidaţilor: – ”Două calităţi ale revistei ”Lumea turistică”: este frumoasă şi interesantă.” – ”Revista nu are calităţi, nu are cum este imposibil aşa ceva, numai un om are aşa ceva.” -”Poate poetul a vrut să impresioneze dar nu prea ia ieşit, asta întâlneşti numai pe scenă când actorii joacă şi spectatorii se uită la ei.” – ”Autorul nu prea ia nicio atitudine e prea impresionat de străinez.” – ”Şi pe vremea lui nea Holban se holbau oamenii la străinezi să le ciordească banii, ce impresii despre ţări…” – ”În opinia mea, eu cred că este foarte, foarte, foarte important să faci multe, multe călătorii, dar trebuie să ai mulţi, mulţi bani.” – ”Totodată, puştoaicele astea sau panaramele au acces la locuri frumoase, deoarece se târâie cu câte un hodorog şi au farmec pentru locul în care trăiesc.” – ”Oamenii ştiu să aprecieze mâncărica, băuturica, o puştoaică bună în pat şi eventual nişte bani pe gratis, acolo e locul frumos.” – ”Doamna de română ne relatează întâmplările din locurile fascinante pe care le vizitează. Se pare că profesorii au bani şi se plâng că nu au” – ”Mihail Sebastian este o notaţie scenică şi nu prea impresionează.” – ”Niţă e un coleg de al meu o fi avut vreo rudă de a scris Sebastian de el.” – ”Nu a predat nesimţita aia de română notaţiile scenice, o să demonstrez că aparţine genului liric.” – ”La noi în ţară, numai proştii, borfaşii, cocalarii, pesediştii, cei care au bani să se ducă, ei călătoresc, proştii care muncesc nu au noroc să vadă locuri frumoase.” – ”Iona de Ion Barbu este un poem filosofic şi prezintă drama unui om singur pe plajă şi a unei ciuperci venită de la Polul Nord, dar nu pot fi împreună, deoarece ei gândesc diferit, unul e mai cu statut, alta e mai bogată.” – ”Ciuperca îi cere să vină în lumea ei ca în Floare Albastră” – ”Ciuperca nu voia fragi ea căuta ceva de la băieţaşul ăla” – ”La Blaga sunt şase tipuri de cunoaştere care încearcă să lumineze lumea sau să o facă mai bună” – ”O vino dorul meu/ Eu te aştept să-ţi dau fragi şi….” – ”Cobori la mine, măi Luceafăr/Să te mai văd odată/Iar astă seară eu te am..” – ”Lucian Blaga s-a remarcat în literatură prin estetica grotescului” – ”Aşa cum Blaga accentuează prin hiperbola ”corola de minuni” omul e dator, fireşte să cunoască şi apoi să intre în combinaţii” – ”Eminescu a murit de multe, dar ce e trist că nu a terminat Luceafărul, l-a lăsat cu 98 de strofe” – ”Cătălin şi Cătălina şi-o trăgeau în spaţiul rustic aşa mai dă iubire eminesciană.” – ”Eminescu este ultimul romantic, dar a mai fost vreunul? A fost crecă singurul nebun care a reuşit să scrie o poezioară de 100 de versuri.” – ”Iubirea se naşte din multe, dar în carul Luceafărului se naşte din propria reflecţie care o vede în oglindă” – ”Luceafărul este un roman realist psihologic.” – ”Închei acest eseu la Eminescu spunând şi accentuând că este cea mai marfă poezie citită până în 2018, ia face trecerea de la o perioadă agitată din viaţa noastră la linişte, la calm”

SURSA : Adevarul.ro

Actualitate

VIDEO AUR la Targu Neamt, 24 ianuarie 2022

Publicat

pe

De

Continua sa citesti

Actualitate

FOTO 163 de ani de la Unirea Principarelor Române la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț

Publicat

pe

De

Serbarea a 163 de ani de la Unirea Principarelor Române a constituit un moment de sărbătoare și de mare bucurie la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț. Cu acest prilej, elevii și profesorii au participat la un program cultural-artistic cu scopul redescoperi importanta covârșitoare a evenimetului de la 24 ianuarie 1859.
Având genericul „Hai să dăm mână cu mână”, activitatea a debutat printr-un cuvânt de deschidere adresat de Prof. Mirel Gălușcă care a subliniat importața actului de la 24 ianuarie 1859 și că readucerea în atenție a acestor evenimente reprezintă un gest firesc, Unirea Principatelor fiind dintru început salutată cu mult entuziasm de către elevii de atunci ai școlii.
După cuvântul de deschidere, a urmat punctul culminant al întâlnirii, conferința invitatului special, a domnului Lect. Univ. Dr. Bogdan Adrian Ceobanu, cadru didactic la Facultatea de Istorie din Iași, specialist în Istoria Modernă a Românilor, care a realizat o comunicare deosebit de consitentă și incitantă ce a avut ca subiect: „Diplomații Unirii Principatelor”. Întâlnirea a fost moderată de prof. Gălușcă Mirel care a adresat invitatului și întrebările venite din partea elevilor dornici să cunoască mai multe sau să le fie lămurite chestiuni legate de proeminenta personalitate a „Domnului Unirii”.
Elevii au omagiat actul unirii prin cântece și un recital de poezii. Printre poeziile aduse în atenția publicului a fost și „Imnul lui Cuza” – un poem dedicat marelui domnitor, scris de către viitorul episcop cronicar Narcis Crețulescu, elev la seminarul de la Neamț în timpul Unirii Principatelor. Așezat pe note de fratele Mihail Ardeleanu, Imnul lui Cuza a fost cântat de elevii de atunci în jurul monumetului „Movila Unirii”, ridicat tot de seminariști în cinstea împlinirii dezideratului de veacuri al românilor. Recitalul de poezii a fost urmat de punerea în scenă a scenetei „Moș Ion Roată și Unirea” de către elevi din clasa a XI-a Arte.
O intervenție deosebită a fost și cea a părintelui Radu Mazilu, fost profesor de istorie la seminarul nemțean, care a evidențiat câtea aspecte legate proiectele de unire din secolele XVII-XVIII. Corul seminarului a transpus istoria în cântec, intonând „Hora Unirii”, „Avem o mândră țară” și „Pe-al nostru steag”. Momentul artistic a fost urmat de o prezentare a elevului Mihalache Eugen din clasa a XII-a Pastorală care a reliefat evenimetele derulate la Iași și București ce au condus la înfăptuirea Unirii.
Concluziile evenimentului au fost prezentate de către Părintele Profesor Viorel Romus Laiu, directorul seminarului, care a evidențiat importanța acestor evenimente în viața elevilor și a școlii precum și faptul că Seminarul de la Mănăstirea Neamț își dorește să formeze și buni patrioți.
Evenimentul a fost încheiat într-o notă sesibilă întrucât a fost vernisată o expoziție cu lucrări dedicate Unirii realizate de către elevii școlii, coordonați de către prof. Oana Grădinaru și prof. Dan Țârdea, urmată de tradionala Horă a Unirii în jurul monumentului ridicat de elevii seminariști în anul 1859.
Prof. Bălău Marcela și Mirel Gălușcă
Continua sa citesti

Actualitate

VIDEO Hai să dăm mână cu mână! 163 de ani de la Unirea Principatelor Române!

Publicat

pe

De

Pe 24 ianuarie se împlinesc 163 de ani de la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Două discursuri sintetizează importanța acestui eveniment, două discursuri diferite, două discursuri care sunt și astăzi actuale și care ne îndeamnă la a medita și a ne gândi la ce înseamnă misiunea și crezul unui conducător.
În discursul său din Adunarea Electivă a Moldovei din 5 ianuarie 1859 cu prilejul alegerii lui Cuza ca domn al Moldovei, Kogălniceanu spunea:
“Măria Ta eşti chemat să o deschizi! Fii, dar, omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare; iar tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi. Nu uita că dacă cincizeci de deputaţi te-au ales Domn, însă ai să domneşti peste două milioane de români. Fă, dar, ca Domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate, împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta să fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi linguşire.”
La București pe 24 ianuarie deputatul Vasile Boerescu, în şedinţa Adunării Elective a Munteniei spunea:
“Domnilor pentru ce suntem împărţiţi în două câmpuri? Pentru ce ne numim noi şi voi? Ori nu suntem toţi români? Ori nu avem toţi aceeaşi patrie? Ori nu suntem toţi fiii aceleaşi mame? Pentru ce să zicem noi şi voi? De ce să nu zicem noi, românii? Nu avem toţi aceeaşi amoare comună? Care este cauza diviziunii noastre? Care este mărul de discordie dintre noi?”
Avem datoria să apăram și să cinstim cele 3 elemente ale identității noastre-limba, istoria și credința. Trebuie să ne amintim de momentele importante ale istorie naționale mereu și nu doar la moment festive, să fim români și mândri de asta oricând și oriunde pentru ca așa cum spunea și Kogălniceanu, „Neam de neamul meu a fost român… însă chestia nu este cine este român mai mult sau mai puțin, chestia este cine apără o idee mai dreaptă”.

Indiferent în ce colț al țării ne aflăm sau unde departe în lume suntem plecați, să nu uităm niciodată că toți “suntem de-o mamă”.
La mulți ani, România!💙💛❤️
163 de ani de la Unirea Principatelor Române!
Glorie eternă făuritorilor Unirii!
Continua sa citesti

Popular