Connect with us

Targu Neamt

Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (IX)

Publicat

pe

 

 

Știați că, Băile Oglinzi rivalizează cu cele mai renumite băi din Europa?

 

Băile Oglinzi datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, însă izvoarele de slatină au fost exploatate încă din preistorie. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost realizate mai multe analize ale călității apelor minerale, realizate de Theodor Stainer în 1856, Iohan Chania în 1873 și de Petru Poni în 1875 și 1888, care au arătat că aceste ape sunt superioare calitativ celor de la Reichenhall și chiar celor de la Bălțătești

Analiza făcută de către P. Poni în 1888 și trimisă Primăriei Târgu-Neamț, arăta că „apele acestor izvoare conțin mai multe minerale și fac parte din apele minerale sodice și bromurate și prin compoziția lor se asămănă cu apele de la Reihenheld ( Reichenhall-Bavaria), de la Ischl, de la Gmunden, de la Hall”.

În anul 1893, băile au fost date în folosință și sunt prezentate celor care aveau nevoie de tratamente de către doctorul L. Văleanu, prin intermediul broșurei „Băile de la Oglinzi”, unde acesta scria: „Stabilimentul se compune dintr-o clădire pentru băi și dușuri, apoi din clădirea numită Castelul apelor, în care se află mașina de aburi și două rezervoare. Aceste două clădiri sunt în legătură printr-un canal subteran, în care sunt așezate toate conductele … În clădirea principală se află cabinele, două piscine, o sală de așteptare și cabinetul medical. În fiecare cabină se află câte o cadă de porcelană și o dușă cu apă caldă și rece”.

Deschiderea oficială a avut loc la 5 iulie 1896, chiar dacă băile erau folosite încă din 1890. Sezonul balnear se deschidea la 20 mai și ținea până la 10 septembrie. În ciuda situației în care se aflau băile, autoritățile locale au continuat să facă reclamă stațiunii prin publicitatea din marile ziare ale vremii. O astfel de reclamă era publicată în Adevărul din 14 iunie 1903, prin care apele de aici „folosesc cu succes boalelor scrofuloase, anemiei, boalelor de femei, reumatismelor, sifilis inveterat, rahitismului, eczemelor cronice”.

În 1922 au fost concesionate lui Ioan D. Ceacâru din Târgu-Neamț, pentru 20 de ani, acesta urmând să plătească o chirie de 40.000 de lei pentru primii 5 ani și 30.000 de lei pentru următori 15 ani. Noul arendaș se pune pe treabă și reface stabilementul băilor dar și localurile de cazare și publică noi broșuri de popularizare a „Perlei Moldovei”, cu imaginile Hotelului „Carol” (azi clădirea Taberei Oglinzi), restaurantul „Cazino”, hotelurile „Creangă” și „Ferdinand” și vilele „Bersan” și „Ella”. Stațiunea rivaliza ca eficiență și eleganță cu celebrele ape de Karlo Vivary (Cehia), Ciechocinek (Polonia), Reiufelden (Elveția), Hall (Austria), Ischl (Austria), Stotterheim (Germania), Reichenhall (Germania), Salzburg (Austria) sau Salyes din Franța. Din punctul de vedere al ozonificării apei, stațiunea Băile Oglinzi este clasată pe locul III în România și ocupă locul V în Europa, ca și calitate a izvoarelor, imediat după cele de la Karlovy Vary, din Cehia.

Și în perioada interbelică stațiunea a beneficiat de reclamă în presa națională, una dintre cele mai frumoase prezentări o găsim în revista Realitatea Ilustrată din iulie 1928: „Le zice „Perla Moldovei”, căci reprezintă într-adevăr o perlă prin nestematele băi ce posedă. Pentru a ajunge la ele și a le admira, luați trenul de Moldova, descinzând la Pașcani, iar de aci pe un drum splendid, ajungeți la „Băile Oglinzi”…Iată-ne în parc, mii și mii de flori de toate culorile îți încântă privirea și te îmbată cu mirosul lor. Pădurea, o feerie, în care brazii se îngână cu stejarii și mesteacănii…Sub copacii aceștia au stat la sfat prietenește Vlahuță, Delavrancea cu Arthur Stavri și Arthur Gorovei…Aici au primit ei frumoasele lor inspirațiuni. O mulțime de păsări încântătoare și de toate speciile zbor din loc în loc prin tufișuri, pe arbori; aerul ozonizat, dulce și curat îți pare un balsam. Muzica reg. 10 vânători de munte cântă în fiecare seară la Cazino. Foarte modern construit, aci se dau baluri, serbări, teatru, cinema, etc. Restaurantul foarte curat cu o bucătărie aleasă. Coborăm spre băi, ale căror ape sunt cunoscute prin efectele lor și părăsim această stațiune, cu dorința de a mai reveni în acest Paradis al sănătății”.

Stațiunea a funcționat până în vara anului 1940. Rămasă în paragină, revine în atenția autorităților în anii 70, care încep încet să refacă stațiunea. În vara anului 1988 era inaugurată parțial stațiunea care dispunea de două pavilioane cu câte 66 de locuri fiecare, un restaurant cu 100 de locuri și cabine cu căzi de baie. Pentru viitor, urma a fi construit, așa cum declara Mihai Dabija, directorul OJT Neamț, „un complex sanatorial în zona izvoarelor și un complex de vile și hoteluri destinat petrecerii timpului liber, concediului și convalescenței”. Închisă imediat după revoluție, din toamna anului 1998, s-a redeschis într-o formă nouă, modernizată și baza de tratament cu băi calde la cadă, împachetări cu parafină, băi galvanice, magnetodiaflux, curenți dinamici, ultrasunete, masaj și gimnastică medicală. Închisă în 2009, zace și acum în această stare desi stă pe o „mina de aur” pe care nu știm sau nu vrem să o valorificăm.

 

Prof. Emanuel Bălan

 

Surse:

SJAN Neamț, fond Primăria Târgu-Neamț, dosar 1504/1927;

Doja-Fodoreanu, Luminița, Oglinzi în oglinda timpului, în „România Pitorească”, nr. 4(208), 1989;

Gheorghiu, C.D., Dicționarul geografic al județului Neamț la anul 1890, București, Tipografia Thoma Basilescu, 1895;

Gorovei, Arthur, Alte vremuri. Amintiri literare, Tipografia şi Librăria „J. Bendit”, Fălticeni, 1930;

https://www.roportal.ro/discutii/topic/14998-statiunea-baile-oglinzi-tg-neamt/ accesat la 10 mai 2020.

„Realitatea Ilustrată, an II, nr. 25, 7 iulie 1928.

 

Foto: https://www.realitateamedia.ro și colecția autorului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Video cu momentul impactului. Accident violent langa Târgu Neamț (Timișești)

Publicat

pe

De

La ora 15:27, pompierii au fost înștiințați prin apel la 112 despre producerea unui accident rutier în comuna Timișești.
La locul solicitării s-au deplasat trei echipaje de pompieri cu o autospecială de stingere,  o autospecială pentru descarcerare și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului Târgu Neamț și două echipaje cu ambulanțe de la SAJ.
Accidentul rutier s-a produs între două autoturisme în care se aflau doar conducătorii auto. Un urma impactului ambele autoturisme au părăsit partea carosabilă, una dintre ele s-a răsturnat iar conducătorul auto a rămas încarcerat.
Până la sosirea forțelor de intervenție,  unul dintre conducătorii auto a fost scos din autoturism de către participanții la trafic. Bărbatul de aproximativ 48 de ani, conștient, cu politraumatisme, a fost preluat de un echipaj SAJ și transportat la CPU Târgu Neamț.
Pompierii, cu ajutorul echipamentelor și procedeelor specifice, au scos din interiorul autoturismului răsturnat un bărbat de 78 de ani, în stare de inconștiență. Imediat au fost începute manevrele de resuscitare. Din păcate acesta nu a răspuns manevrelor,  fiind declarat decesul.
De asemenea, pompierii au acționat și pentru asigurarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor prin deconectarea bornelor de la cele două autoturisme și pentru repunerea autoturismului pe roți.
Lucrătorii de la SDN au intervenit pentru curățarea carosabilului de elementele rezultate în urma accidentului rutier.

Continua sa citesti

Actualitate

Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (XI)

Publicat

pe

De

Știați că, la Mănăstirea Secu a avut loc ultimul episod al revoluției de la 1821?

După înlăturarea lui Tudor Vladimirescu de către Eteriști ( a fost prins, judecat și omorât de către aceștia)  și intervenția trupelor otomane, Eteriștii înfrânți în Muntenia se retrag spre Moldova unde au loc mai multe confruntări armate.

În încercarea de a fugi peste Carpați, în Transilvania, resturi eteriste sunt surprinse de turci și se baricadează în incinta Mănăstirii Secu. Aici, Iordache şi Farmache conduc rezistenţa celor 350 de eterişti. Turcii au aruncat dopuri de câlţi care au ajuns în nişte stuf ce se afla în curtea mănăstirii şi incendiul s-a extins repede, cuprinzând şi turnul în care se aflau Iordache şi încă şapte oameni. Ia foc şi scara şi acoperişul şi cei opt mor arşi, lui Iordache îi arsese partea superioară a capului, partea stângă a pieptului şi un picior. Moare la 49 de ani.

Căpitanul Farmache rezistă încă 14 zile, apoi încearcă tratative prin consulul prusac Wolf, care garantează capitularea. Sunt dezarmaţi, dar nu se respectă condiţiile. Luptă cu mâinile goale şi sunt omorâţi 40 de turci; dintre eterişti sunt ucişi 330, 18 sunt luaţi prizonieri, trimişi în fiare la Istanbul, unde sunt ucişi în chinuri groaznice.

La 12 septembrie, mănăstirea Secu a fost cucerită de turci şi jefuită, atât de averea ei proprie, cât şi de multele lucruri depozitate aici de familii boiereşti.

Odată cu ocuparea mănăstirii de către eterişti, au fost reţinuţi înăuntru şi câţiva mireni dimpreună cu 28 de călugări. Turcii i-au măcelărit pe cei găsiți în interior printer care și pe cei 28 de călugări. Uciderea acestor cuvioşi călugări în propria lor mănăstire este un fapt unic în istoria monahismului nostru. Se spune din bătrâni că până în zilele noastre apar pe pământ pete roşii de sânge, pe locul unde au fost tăiaţi cu sabia cuvioşii martiri români.

 

 

Prof. Emanuel Bălan

 

Surse: DIR, Răscoala de la 1821. Izvoare narative, voi. V, red. responsabil A. Oţetea, Editura Academiei RPR, Bucureşti, 1962;

Arhimandrit Ioanichie BălanPatericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria;

 

Sursa imaginii: https://www.facebook.com/UNIUNEA.ELENA.DIN.ROMANIA/photos

 

Continua sa citesti

Actualitate

Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (X)

Publicat

pe

De

Știați că, la Târgu-Neamț s-a născut cel mai mare istoric al misticii cabalei și istoriei religiei iudaice?

Idel Moşhe s-a născut în anul 1947, la Târgu-Neamt. Aici și-a trăit copilăria și adolescența. În anul 1963, la vârsta de 16 ani, Moshe Idel a emigrat în Israel. În perioada 1967-1970 studiază literatura ebraică și engleză la Universitatea din Haifa, apoi urmează doctoratul în studiul cabalei la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Din 1971 a fost acceptat ca doctorand la Universitatea Ebraică din Ierusalim, direct în domeniul Cabalei (interpretare evreiască ezoterică și simbolică, în limba arameică, a Vechiului Testament), ceea ce reprezenta un traseu universitar cu totul particular. Doctoratul l-a susținut cu aprecieri deosebite în anul 1976. Teza de doctorat despre „Scrierile și învățătura lui Rabbi Avraham Abulafia” a pregătit-o sub îndrumarea profesorului Shlomo Pines. Dupa ce în anii 1972-1976 a fost cadru didactic la Universitatea din Haifa, în 1974 a fost primit ca asistent la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Din 1977 a devenit conferențiar la Universitatea Ebraică. A mai predat o vreme și la Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva și la Academia de arte plastice Betzalel din capitală.

Începând din 1987 este profesor ordinar de gândire iudaică și șef al departamentului de gândire iudaică de la Universitatea Ebraică. Din anul 1989 este și cercetător principal la Institutul Shalom Hartman, de asemenea din Ierusalim. În prezent, este profesor de Gândire Iudaică și șeful Departamentului de Gândire Iudaică al Universității Ebraice din Ierusalim și cercetător la Institutul Shalom Hartman. În anul academic 2009/2010 Moshe Idel predă la recent înființatul Tikvah Center for Law & Jewish Civilization al Universității New York.[1]

După ce s-a făcut cunoscut în America, la începutul anilor ’80, Idel a devenit o somitate internațională. Cartea sa: Cabala: noi perspective (în engleză Kabbalah: New Perspectives) a fost publicată mai întâi în engleză (Yale University Press, 1988) și s-a bucurat de o recenzie elogioasă în New York Times, dar a fost primită la început cu răceală în Israel.

În afara sarcinilor ca profesor universitar, Moshe Idel îndeplinește actualmente numeroase alte funcții în domeniul academic: este președintele mai multor comisii academice: cea a Centrului de muzicologie al Universității Ebraice, a Centrului de studiu al iudaismului din România, și a Institutului Ben Tzvi. A fost vreme de câțiva ani redactorul șef al revistei „Tarbitz”, este membru în comitetul de redacție al revistei românești de specialitate „Studia hebraica”, de asemenea al „Revue d’histoire des religions” editată de Collège de France etc.[2]

A lucrat ca Visiting Professor și cercetător la universități și instituții din întreaga lume, printre care Yale, Harvard și Princeton din SUA și Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. Dintre lucrările publicate în reviste și presa de specialitate amintim, Kabbalah: New Perspectives, Hasidism: Between Ecstasy and Magic si Messianic Mystics. În 1999, Moshe Idel a primit Premiul de stat al Israelului pentru excelență în domeniul filosofiei iudaice, și anume pentru contribuția sa la cercetarea Kabalei, iar în 2003 a câștigat și Premiul Koret pentru filosofie evreiască pentru cartea Absorbing Perfections. Moshe Idel este membru al Academiei Americane pentru studii iudaice, director al Academiei Institute of Advanced Studies Judaica – Hartman Institute, Ierusalim.[3] În anul 2009 a primit „Meritul cultural în grad de comandor”. Moshe Idel este Doctor Honoris Causa al Universității din Haifa, Institutului Spertus din Chicago, Universității din Cluj Napoca, Universității București sau a celei de la Yale.[4]

Studiile lui Moshe Idel sunt consacrate istoriei misticii iudaice așa cum se reflectă ea în Cabala, în hașidism, în magie, și legăturile ei cu ritualul religios și cu filosofia evreiască. El a studiat evoluția gândirii mistice evreiești începând din antichitate și până în epoca contemporană, dar mai cu seamă cea din secolele XII-XVII. Cărțile și articolele sale au fost editate și traduse în numeroase limbi-ebraică, englezăfrancezăcehă, română, italianăpolonăspaniolăportughezărusă și catalană.

 

 

 

Prof. Emanuel Bălan

 

Sursa: Emanuel Bălan, Personalități de pe meridianul Ozana. Mic dicționar, Editura PIM, Iași, 2021.

 

 

 

 

 

 

sursa imaginii: https://www.societateamuzicala.ro/sorinantohi/moshe-idel-unul-dintre-cei-mai-mari-specialisti-in-iudaism-ai-lumii-vine-la-iasi/

 

 

[1]https://hartman.org.il/Fellows_View_Eng.asp?Fellows_Id=39 (accesat la 20 iulie 2019).

[2]http://suplimentuldecultura.ro/stiri/moshe-idel-la-iasi/ (accesat la 20 iulie 2019).

[3]http://www.idee.ro/jewish_heritage_2/targu_neamt_ro.html ( accesat 20 iulie 2019).

[4]https://www.observatorcultural.ro/articol/acum-cei-mai-buni-platesc-mult-mai-mult-decit-cei-mai-rai-interviu-cu-moshe-idel-2/ (accesat la 20 iulie 2019).

 

Continua sa citesti

Popular