Connect with us

Actualitate

Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (II)

Publicat

pe

Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (II)

 

                                                                                          Știați că, la Blebea a funcționat prima fabrică de postav din Moldova?

 

La mijlocul secolului al XIX-lea lua ființă la Târgu-Neamț, cea mai modernă fabrică de postav din Moldova, cea a lui Mihail Kogălniceanu, de la Blebea, la 1853.

Dintr-un izvor bibliografic relativ contemporan, aflăm că în anul 1852 M. Kogălniceanu cere ocârmuirii un privilegiu pe 18 ani, respectiv dreptul de a produce în tot acest timp tot necesarul de postav pentru armată, inclusiv pentru miliţie şi pompieri, obligîndu-se în schimb să acorde reduceri de preţ de pînă la 10%, faţă de contractele anterioare ale hătmăniei cu alţi producători şi să asigure producţiei „cel puţin calitatea materialelor cumpărate prin cel din urmă contract”. Sfatul Ţării i-a aprobat lui Kogălniceanu privilegiul cerut, dar cu un amendament de 6 ani mai puţin. Construcţia fabricii a început în 1852, construcție „în formă de castel cvadrat, cu un turn nalt în mijloc, zidirea este toată din cărămidă, din fiecare latură are 30 stânjeni lungime și 9 lațime”, așa cum era descrisă la 1854 de „Gazeta de Moldavia”.

Utilajul, foarte modern la acea epocă, a fost importat din Germania printr-o tranzacţie comercială cu Firma „Goetse et Co.“, din Stadt. La şfârşitul anului 1853, fabrica a putut intra parţial în funcţiune, folosind iniţial forţa motrice riverană a Ozanei, iar mai tîrziu forţa mecanică a aburului de la o maşină cu vapori de 24 C.P.

Fabrica avea patru mari secții: lânărie, filatură, țesătorie şi finisare, ultima vopsitorie (boiangia), apreturi (pivărie), scămăşătorie (deslânătorie), tunsătoria. decalare (teascul), inclusiv secţia de tricotat ciorapi cu câteva maşini „Jacard”. Între 1856-1860 M. Kogălniceanu, în scopul de a extinde şi dezvolta fabrica de postav, achiziţionează prin cumpărare utilaje de la fabricantul E. Buhl, viitorul său director, şi de la fabrica Mănăstirii Neamț, dar și mașini aduse din străinătate.

Chiar dacă se confrunta cu o concureță de produse de fabricăție străină, dar și cu lipsa unor muncitori specializați, această situație nu l-a descurajat, realizând chiar un reviriment în anul 1867, când mostre din producţia fabricii sale au fost prezentate, la Expoziţia Internaţională de la Paris, bucurându-se de numeroase aprecieri. Printre sortimentele de postav fabricate enumerăm: postav gros de lână ordinară, la preţ accesibil localnicilor; postav din lână țigaie pentru uniformele miliţiei; şi imitaţii de postav vienez (cenuşiu şi albastru) şi de postav „Freiberg” foarte mult căutat pe pieţele Moldovei acelui timp. Din producţia fabricii nu lipseau nici alte articole ca: ciorapi tricotaţi, pături cazone, pleduri, cergi şi altele. Anual, fabrica prelucra între 50-60 mii oca de lână, scoţând pe piaţă mai bine de 400 mii de coţi de postav.

În 1868, situația fabricii era precară, având o datorie de 3276 de galbeni și de 9237 de lei, sume împrumutate cu dobândă, dar și suma de 224.000 de lei garanție de la Ministerul de Rezbel, pentru procurarea de furnituri către armată, care intenționa să cumpere fabrica. Cert este că problemele financiare l-au determinat pe Kogălniceanu, să concesioneze fabrica în 1874 la două case de comerț din Galați și București, pe o perioadă de doi ani, în contul datoriilor, fabrica fiind estimată atunci la 42.650 de galbeni. În 1876, o concesionează pentru trei ani colonelului Eugen Alcaz, care în 1879 o cumpără pentru ca în 1885 să o demonteze și să o mute la Buhuși, motivul fiind linia ferată construită recent de la Bacău la Piatra Neamț.

Trebuie amintit că, în timpul Războiului de Independență, aproape întreaga armată română era îmbrăcată în uniforme fabricate din postavul fabricii de la Blebea. Mai târziu, Gala Galaction scria despre fabrica lui Kogălniceanu: „Trecem pe lângă fosta fabrică a lui Alcaz. Când am văzut-o întâia oară, mi s-a părut că are înfățișarea unei mănăstiri. Azi., au crescut în preajma ei, sau în locul ei, construcții noiu! Am căutat ades icoana de altădată și n-am mai găsit-o”.

 

Prof. Emanuel Bălan

Surse:

Anghelescu, N.,  Din începuturile industriei în România,  București, 1934;

„Ceahlăul”, an VI, nr. 1657, 24 iunie 1973;

Galaction, Gala,  Nuvele și povestiri, Editura Dacia, 1985;

„Gazeta de Moldavia”, an XXVI, nr. 22, 18 martie 1854;

Zane,Gheorghe, Mihail Kogălniceanu întemeietorul marii industrii textile din Moldova, 1942.

 

Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (XII)

Publicat

pe

De

 

Stiați că, cea mai veche, mare și valoroasă bibliotecă monahală și privată din România este cea de la Mănăstirea Neamt?

La Mănăstirea Neamţ se află cea mai mare și mai veche bibliotecă mănăstirească din România, numărând peste 19.000 volume. Prima atestare documentară care face referire la cărțile-tezaur ale mănăstirii, precum și la această preocupare a monahilor nemțeni de păstrare, copiere și valorificare spirituală a lor datează de la 7 ianuarie 1407. Încă din secolul al XIV-lea aici s-a afirmat un puternic centru de cultură pentru caligrafi, copiști și miniaturiști. Veniamin Costachi este considerat primul ctitor al unei săli de bibliotecă, construită în incinta mănăstirii, în partea de N-E: „În anul 1809, aprilie 15, cu a sa cheltuială, a zidit din temelie un rând de case din piatră, cu două rânduri, cu paraclisul Adormirii Maicii Domnului, cu bibliotecă boltită de ținut cărțile și, sub dânsa, beciuri boltite”. Cel care organizează biblioteca dotând-o și cu sală de lectură a fost starețul Dionisie Romano, la 1855, aceasta având și un bibliotecar cu stiintele cerute ”. Biblioteca a avut si unele carti cu format diferit printre care: “carti rulete ” , “carti in baloturi ” si “carti in falduri”. În 1862 biblioteca număra peste 12.000 de volume, iar din 1960 funcționează în spațiul actual. Biblioteca deține volume, manuscrise si tiparituri in diferite limbi : romana, rusa, franceza, engleza, germana, greaca, italiana si cu caracter de : beletristica, istorie, filosofie, muzica, teologie si alte discipline. Cele mai vechi manuscrise sunt din secolul XIV-XV-„Tetraevanghel” scris pe pergament. Multe manuscrise au intrat în fondurile Academiei Romane, sau la Muzeul de Artă al României unde se păstrează renumitul „Epitaf”, realizat în 1437 de egumenul Silvan, în timp ce „Tetraevanghelul” scris de Gavriil Uric în 1429 reprezintă una dintre piesele de referinţă ale faimoasei Biblioteci Bodleiene (Bodleian Library) din Oxford. Un numar insemnat al cartilor sunt dintre cele tiparite la Mănăstirea Neamț cu caracter chirilic între anii 1807-1875 și cu caracter latin după 1922 și până în prezent.

Prof. Emanuel BĂLAN

 

Sursa: Efrem Docan, Biblioteca Mănăstirii Neamț- Reper pentru misiunea scriitoricească monahală, în „Teologie și viață”, nr. 5-8, 2015;

Gh. Radu, Pagini alese din istoria judeţului Neamţ”, vol. II, Editura Cetatea Doamnei, 2015

 

Sursa imagine: neamt.mmb.ro

 

Continua sa citesti

Actualitate

Video cu momentul impactului. Accident violent langa Târgu Neamț (Timișești)

Publicat

pe

De

La ora 15:27, pompierii au fost înștiințați prin apel la 112 despre producerea unui accident rutier în comuna Timișești.
La locul solicitării s-au deplasat trei echipaje de pompieri cu o autospecială de stingere,  o autospecială pentru descarcerare și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului Târgu Neamț și două echipaje cu ambulanțe de la SAJ.
Accidentul rutier s-a produs între două autoturisme în care se aflau doar conducătorii auto. Un urma impactului ambele autoturisme au părăsit partea carosabilă, una dintre ele s-a răsturnat iar conducătorul auto a rămas încarcerat.
Până la sosirea forțelor de intervenție,  unul dintre conducătorii auto a fost scos din autoturism de către participanții la trafic. Bărbatul de aproximativ 48 de ani, conștient, cu politraumatisme, a fost preluat de un echipaj SAJ și transportat la CPU Târgu Neamț.
Pompierii, cu ajutorul echipamentelor și procedeelor specifice, au scos din interiorul autoturismului răsturnat un bărbat de 78 de ani, în stare de inconștiență. Imediat au fost începute manevrele de resuscitare. Din păcate acesta nu a răspuns manevrelor,  fiind declarat decesul.
De asemenea, pompierii au acționat și pentru asigurarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor prin deconectarea bornelor de la cele două autoturisme și pentru repunerea autoturismului pe roți.
Lucrătorii de la SDN au intervenit pentru curățarea carosabilului de elementele rezultate în urma accidentului rutier.

Continua sa citesti

Actualitate

Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (XI)

Publicat

pe

De

Știați că, la Mănăstirea Secu a avut loc ultimul episod al revoluției de la 1821?

După înlăturarea lui Tudor Vladimirescu de către Eteriști ( a fost prins, judecat și omorât de către aceștia)  și intervenția trupelor otomane, Eteriștii înfrânți în Muntenia se retrag spre Moldova unde au loc mai multe confruntări armate.

În încercarea de a fugi peste Carpați, în Transilvania, resturi eteriste sunt surprinse de turci și se baricadează în incinta Mănăstirii Secu. Aici, Iordache şi Farmache conduc rezistenţa celor 350 de eterişti. Turcii au aruncat dopuri de câlţi care au ajuns în nişte stuf ce se afla în curtea mănăstirii şi incendiul s-a extins repede, cuprinzând şi turnul în care se aflau Iordache şi încă şapte oameni. Ia foc şi scara şi acoperişul şi cei opt mor arşi, lui Iordache îi arsese partea superioară a capului, partea stângă a pieptului şi un picior. Moare la 49 de ani.

Căpitanul Farmache rezistă încă 14 zile, apoi încearcă tratative prin consulul prusac Wolf, care garantează capitularea. Sunt dezarmaţi, dar nu se respectă condiţiile. Luptă cu mâinile goale şi sunt omorâţi 40 de turci; dintre eterişti sunt ucişi 330, 18 sunt luaţi prizonieri, trimişi în fiare la Istanbul, unde sunt ucişi în chinuri groaznice.

La 12 septembrie, mănăstirea Secu a fost cucerită de turci şi jefuită, atât de averea ei proprie, cât şi de multele lucruri depozitate aici de familii boiereşti.

Odată cu ocuparea mănăstirii de către eterişti, au fost reţinuţi înăuntru şi câţiva mireni dimpreună cu 28 de călugări. Turcii i-au măcelărit pe cei găsiți în interior printer care și pe cei 28 de călugări. Uciderea acestor cuvioşi călugări în propria lor mănăstire este un fapt unic în istoria monahismului nostru. Se spune din bătrâni că până în zilele noastre apar pe pământ pete roşii de sânge, pe locul unde au fost tăiaţi cu sabia cuvioşii martiri români.

 

 

Prof. Emanuel Bălan

 

Surse: DIR, Răscoala de la 1821. Izvoare narative, voi. V, red. responsabil A. Oţetea, Editura Academiei RPR, Bucureşti, 1962;

Arhimandrit Ioanichie BălanPatericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria;

 

Sursa imaginii: https://www.facebook.com/UNIUNEA.ELENA.DIN.ROMANIA/photos

 

Continua sa citesti

Popular