Connect with us

Actualitate

Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (II)

Publicat

acum 4 ani

pe

Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (II)

 

                                                                                          Știați că, la Blebea a funcționat prima fabrică de postav din Moldova?

 

La mijlocul secolului al XIX-lea lua ființă la Târgu-Neamț, cea mai modernă fabrică de postav din Moldova, cea a lui Mihail Kogălniceanu, de la Blebea, la 1853.

Dintr-un izvor bibliografic relativ contemporan, aflăm că în anul 1852 M. Kogălniceanu cere ocârmuirii un privilegiu pe 18 ani, respectiv dreptul de a produce în tot acest timp tot necesarul de postav pentru armată, inclusiv pentru miliţie şi pompieri, obligîndu-se în schimb să acorde reduceri de preţ de pînă la 10%, faţă de contractele anterioare ale hătmăniei cu alţi producători şi să asigure producţiei „cel puţin calitatea materialelor cumpărate prin cel din urmă contract”. Sfatul Ţării i-a aprobat lui Kogălniceanu privilegiul cerut, dar cu un amendament de 6 ani mai puţin. Construcţia fabricii a început în 1852, construcție „în formă de castel cvadrat, cu un turn nalt în mijloc, zidirea este toată din cărămidă, din fiecare latură are 30 stânjeni lungime și 9 lațime”, așa cum era descrisă la 1854 de „Gazeta de Moldavia”.

Utilajul, foarte modern la acea epocă, a fost importat din Germania printr-o tranzacţie comercială cu Firma „Goetse et Co.“, din Stadt. La şfârşitul anului 1853, fabrica a putut intra parţial în funcţiune, folosind iniţial forţa motrice riverană a Ozanei, iar mai tîrziu forţa mecanică a aburului de la o maşină cu vapori de 24 C.P.

Fabrica avea patru mari secții: lânărie, filatură, țesătorie şi finisare, ultima vopsitorie (boiangia), apreturi (pivărie), scămăşătorie (deslânătorie), tunsătoria. decalare (teascul), inclusiv secţia de tricotat ciorapi cu câteva maşini „Jacard”. Între 1856-1860 M. Kogălniceanu, în scopul de a extinde şi dezvolta fabrica de postav, achiziţionează prin cumpărare utilaje de la fabricantul E. Buhl, viitorul său director, şi de la fabrica Mănăstirii Neamț, dar și mașini aduse din străinătate.

Chiar dacă se confrunta cu o concureță de produse de fabricăție străină, dar și cu lipsa unor muncitori specializați, această situație nu l-a descurajat, realizând chiar un reviriment în anul 1867, când mostre din producţia fabricii sale au fost prezentate, la Expoziţia Internaţională de la Paris, bucurându-se de numeroase aprecieri. Printre sortimentele de postav fabricate enumerăm: postav gros de lână ordinară, la preţ accesibil localnicilor; postav din lână țigaie pentru uniformele miliţiei; şi imitaţii de postav vienez (cenuşiu şi albastru) şi de postav „Freiberg” foarte mult căutat pe pieţele Moldovei acelui timp. Din producţia fabricii nu lipseau nici alte articole ca: ciorapi tricotaţi, pături cazone, pleduri, cergi şi altele. Anual, fabrica prelucra între 50-60 mii oca de lână, scoţând pe piaţă mai bine de 400 mii de coţi de postav.

În 1868, situația fabricii era precară, având o datorie de 3276 de galbeni și de 9237 de lei, sume împrumutate cu dobândă, dar și suma de 224.000 de lei garanție de la Ministerul de Rezbel, pentru procurarea de furnituri către armată, care intenționa să cumpere fabrica. Cert este că problemele financiare l-au determinat pe Kogălniceanu, să concesioneze fabrica în 1874 la două case de comerț din Galați și București, pe o perioadă de doi ani, în contul datoriilor, fabrica fiind estimată atunci la 42.650 de galbeni. În 1876, o concesionează pentru trei ani colonelului Eugen Alcaz, care în 1879 o cumpără pentru ca în 1885 să o demonteze și să o mute la Buhuși, motivul fiind linia ferată construită recent de la Bacău la Piatra Neamț.

Trebuie amintit că, în timpul Războiului de Independență, aproape întreaga armată română era îmbrăcată în uniforme fabricate din postavul fabricii de la Blebea. Mai târziu, Gala Galaction scria despre fabrica lui Kogălniceanu: „Trecem pe lângă fosta fabrică a lui Alcaz. Când am văzut-o întâia oară, mi s-a părut că are înfățișarea unei mănăstiri. Azi., au crescut în preajma ei, sau în locul ei, construcții noiu! Am căutat ades icoana de altădată și n-am mai găsit-o”.

 

Prof. Emanuel Bălan

Surse:

Anghelescu, N.,  Din începuturile industriei în România,  București, 1934;

„Ceahlăul”, an VI, nr. 1657, 24 iunie 1973;

Galaction, Gala,  Nuvele și povestiri, Editura Dacia, 1985;

„Gazeta de Moldavia”, an XXVI, nr. 22, 18 martie 1854;

Zane,Gheorghe, Mihail Kogălniceanu întemeietorul marii industrii textile din Moldova, 1942.

 

Vizualizari: 1.500
Related Topics:
Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

O simulare AI a stârnit entuziasm în Târgu Neamț: statui cu Ștefan cel Mare, Creangă și „Pupăza din tei” în sensurile giratorii

Publicat

acum 3 zile

pe

16 iulie, 2026

De

Târgu Neamț – Un simplu exercițiu de imaginație a captat atenția internauților și a generat sute de reacții. În urmă cu câteva zile, un utilizator de Facebook a postat o simulare realizată cu inteligența artificială, în care sensurile giratorii din oraș erau înfrumusețate cu statui ale unor personalități și simboluri locale: Ștefan cel Mare, Ion Creangă și celebra „Pupăză din tei”.

Ideea a prins rapid viață în mediul online, strângând sute de comentarii și aprecieri. Mulți au salutat propunerea ca pe o inițiativă originală de a aduce un omagiu istoriei și culturii zonei, transformând intersecțiile într-un spațiu public cu identitate locală.

Deși rămâne doar o simulare pentru moment, discuția despre integrarea unor elemente de patrimoniu în infrastructura urbană pare să fie bine primită de comunitatea virtuală. Rămâne de văzut dacă această idee va prinde contur și în realitate. Până atunci, Târgu Neamțul visează la un oraș cu sensuri giratorii „povestite” de mari personalități.

Vizualizari: 238
Continua sa citesti

Actualitate

Festivalul AGAPE – Ediția I: O întâlnire cu sufletul la poalele Neamțului

Publicat

acum 5 zile

pe

14 iulie, 2026

De

Festivalul AGAPE – Ediția I: O întâlnire cu sufletul la poalele Neamțului

În perioada 24-26 iulie 2026, pitorescul locaș dintre Văratec și Agapia (județul Neamț) va prinde viață într-un mod cu totul special. Sub cerul liber al Moldovei, răsare la orizont prima ediție a Festivalului AGAPE – un eveniment care își propune să redea publicului gustul autentic al comuniunii, al liniștii și al frumuseții românești.

Pentru cei care caută mai mult decât un simplu concert sau o ieșire la iarbă verde, AGAPE vine ca o adiere de binecuvântare. Intrarea este liberă, iar organizatorii au pregătit un program care hrănește atât sufletul, cât și mintea.

Cine se află în spatele evenimentului?

De la idee la concretizare sunt pași mulți și muncă pe măsură. Festivalul AGAPE este rodul implicării a patru persoane cu expertize complementare, fiecare având un rol esențial în arhitectura acestui proiect inedit:

  • Camelia Capitanu – inițiatoarea Festivalului AGAPE, jurnalist și realizator TV. Este sufletul proiectului, cea care a simțit nevoia unui astfel de spațiu de regăsire și a aprins scânteia acestei prime ediții.
  • Simona Adiaconiței – co-fondator al Festivalului AGAPE și specialist în Social Media. Ea este puntea de legătură cu comunitatea, asigurându-se că mesajul festivalului ajunge la cât mai mulți oameni dornici de frumos.
  • Viorela Chiper – președinte al Asociației Puzzle OptimEast și organizator de evenimente. Cu o experiență vastă în logistică și managementul proiectelor, Viorela este motorul care transformă viziunea în realitate.
  • Larisa Alui-Gheorghe – specialist în resurse umane. Larisa veghează la buna funcționare a echipei și la armonia din culise, asigurându-se că fiecare detaliu uman este gestionat cu profesionalism și căldură.

Această combinație între media, comunitate, logistică și relații umane garantează un eveniment bine ținut, dar profund ancorat în valorile autentice.

Ce își propune Festivalul AGAPE?

Festivalul nu este doar un eveniment, ci o experiență. Scopul său declarat este acela de a oferi participanților un răgaz binemeritat, petrecut aproape de natură și de Dumnezeu. Organizatorii își doresc ca timp de trei zile, vizitatorii să redescopere frumusețea binefăcătoare a meleagurilor nemțene, într-o atmosferă autentic românească.

Este o chemare la tihnă, la despovărare și la reconectare cu valorile care ne definesc ca popor.

Programul ediției – O incursiune duhovnicească și culturală

Programul primei ediții a fost gândit cu multă emoție și bucurie, fiind un mix între spiritualitate profundă și frumusețe artistică. Două sunt momentele de rezistență ale festivalului:

  • Conferința „Provocări Contemporane” – susținută de Pr. Pimen Vlad din Sfântul Munte Athos. Prezența părintelui athonit este, fără îndoială, inima spirituală a festivalului. Cuvintele sale pline de duh și înțelepciune sunt menite să aline sufletele și să apropie participanții de Dumnezeu, așezându-se în tihnă în inimile celor prezenți.
  • Recitalul de pricesne al artistei Paula Hriscu. Îndrăgita interpretată va încânta publicul cu un repertoriu ales, plin de sensibilitate și trăire, aducând pe scenă emoția pură a cântecului religios românesc.

Pe lângă aceste momente speciale, cele trei zile (24-26 iulie) vor fi presărate cu activități gândite pentru toate vârstele, toate având ca fir roșu bucuria comuniunii într-un cadru mirific.

  • 📍 Locație: Văratec, Agapia (județul Neamț) – o zonă încărcată de istorie și spiritualitate, celebră pentru mănăstirile și peisajele sale de poveste.
  • 🎟️ Acces: Intrarea este LIBERĂ, pentru ca bucuria acestui eveniment să fie la îndemâna tuturor.
  • 📝 Rezervare: Deși accesul este gratuit, pentru o mai bună organizare și pentru a vă asigura un loc în acest cadru de suflet, organizatorii recomandă cu căldură rezervarea prealabilă. Pentru a vă confirma prezența, accesați link-ul pus la dispoziție de echipa festivalului.

Echipa AGAPE ne invită să primim acest proiect cu același entuziasm cu care a fost creat. Așadar, notați în calendare: 24-26 iulie 2026, la Văratec, Neamț – pentru o experiență autentică, în care sufletul cântă, natura îmbrățișează, iar cerul pare mai aproape. Vă așteptăm la AGAPE!

Vizualizari: 208
Continua sa citesti

Actualitate

Ministerul Educației și Cercetării a publicat în data de 12 iulie 2026 rezultatele finale ale candidaților la prima sesiune a Examenului Național de Bacalaureat 2026, după etapa de soluționare a contestațiilor.

Publicat

acum 5 zile

pe

14 iulie, 2026

De

La nivelul județului Neamț, rata cumulată de promovare (pentru toate promoțiile) după etapa de soluționare a contestațiilor este de 76,71% (față de 74,30% înainte de contestații).

Pentru promoția curentă, rata de promovare după soluționarea contestațiilor este de 80,07 % (față de 78% înainte de etapa depunerii contestațiilor).

La proba E.a) – Limba și literatura română – au fost depuse 537 de contestații, pentru 308 candidați nota obținută după contestații fiind mai mare. Pentru 21 de candidați nota a rămas nemodificată, iar pentru 208 candidați nota obținută a fost modificată prin descreștere. Cea mai mare creștere a fost de 2 puncte, iar cea mai mare descreștere a fost de 1,30 puncte.

La proba E.c) – Proba obligatorie a profilului au fost depuse 405 contestații, pentru 264 de candidați nota obținută după contestații fiind mai mare. Pentru 14 candidați nota a rămas nemodificată, iar pentru 127 de candidați nota obținută a fost modificată prin descreștere. Cea mai mare creștere a fost de 1,50 puncte (la disciplina Istorie), iar cea mai mare descreștere a fost de 1,40 puncte (la disciplina Matematică).

La proba E.d) – Proba la alegere a profilului și specializării au fost depuse 442 de contestații, pentru 270 de candidați nota obținută după contestații find mai mare. Pentru 31 de candidați nota a rămas nemodificată, iar pentru 141 de candidați nota obținută a fost modificată prin descreștere. Cea mai mare creștere a fost de 2,20 puncte (la disciplina Logică, argumentare și comunicare), iar cea mai mare descreștere a fost de 1,35 puncte (la disciplina Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană).

După etapa de soluționare a contestațiilor, un candidat a obținut media generală 10, iar Colegiul Național „Roman Vodă”, municipiul Roman a înregistrat o rată de promovare de 100%

Situația numerică a candidaților care au obținut nota 10 la fiecare dintre probe s-a îmbunătățit după soluționarea contestațiilor, după cum urmează:

17 candidați au obținut nota 10 la proba de Limba și literatura română (17 candidați înainte de contestații);

108 de candidați au obținut nota 10 la proba obligatorie a profilului (100 candidați înainte de contestații);

89 candidați au obținut nota 10 la proba la alegere a profilului și a specializării (84 candidați înainte de contestații).

FELICITĂRI candidaților pentru rezultate, profesorilor pentru atentă îndrumare!
Mulțumiri părinților pentru susținere!

http://bacalaureat.edu.ro

Vizualizari: 85
Continua sa citesti

Popular