Connect with us

Actualitate

2 iulie: Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Publicat

pe

2 iulie: Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, unul dintre cei mai importanți domnitori și cel mai mare apărător al creștinătății din țara noatră
de Ziarul Unirea2 iulie 2020

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a fost unul dintre cei mai importanți domnitori ai țării noastre și este cunoscut drept cel mai mare apărător al creștinătății din țara noastră, acesta domnind în Moldova în perioada 1457-1504. Datorită faptelor sale din timpul vieții, acesta a fost canonizat la 20 iunie 1992 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și este sărbătorit la data de 2 iulie.

Pe Ștefan cel Mare poporul îl numea cinstit, bun, mare și mai ales sfânt. A fost numit bun pentru toate faptele de milostenie pe care le-a făcut de-a lungul vieții, dar mai ales pentru că a iertat pe cei care i-au greșit, mare pentru iscusința și înțelepciunea cu care și-a condus țara și a pedepsit toți oamenii lacomi, dar mai ales pe cei trădători, sfânt pentru că a luptat să apere întreaga creștinătate, și în special pentru numărul mare de biserici și mănăstiri pe care le-a zidit. Acesta le-a mai și înzestrat cu ce au nevoie spre slava lui Dumnezeu și mai ales spre mântuirea credincioșilor.

Ștefan cel Mare a fost fiul creștinilor Bogdan al II-lea și Doamna Maria-Marina Oltea. Încă din copilăria sa a fost o persoană care și-a iubit țara și în special credința strămoșească. A ajuns să urce pe tronul Moldovei după vremuri tulburi în care mai mulți se luptaseră pentru domnie. A fost întâmpinat de popor pe Câmpia Dreptății și Mitropolitul Teoctist l-a uns domnitor în data de 12 aprilie, 1457. A întrebat mai întâi poporul dacă este de acord să urce pe tron și să le fie domn, iar acesta i-a răspuns într-un glas: „Întru mulți ani de la Dumnezeu să domnești”. Perioada sa de domnie a fost neobișnuit de lungă și anume de 47 ani, 2 luni și 3 săptămâni.

În timpul domniei sale a luptat pentru a apăra hotarele țării și credința creștină, dar a și zidit cetăți militare și multe biserici și mănăstiri. Tot ce făcea, făcea cu dragoste, mărinimie și dreptate. Nu a uitat niciodată de oștenii viteji care l-au ajutat în fiecare luptă, nici de săraci și suferinzi.

Viața sa nu a fost una ușoara și a trecut prin suferințe din cele mai variate: rana de la picior din lupta de la Chilia, moartea a 4 copii și a două soții, trădarea unor sfetnici și numeroase războaie. Nu și-a pierdut niciodată credința în Dumnezeu. Și-a dus viața cu credință în Dumnezeu și a câștigat multe lupte după care a zidit câte un lăcaș de cult. A adus multe mulțumiri și laudă lui Dumnezeu, nu numai când îl ajuta pe câmpul de luptă, ci și când pierdea dând o lecție de pocăință.

A apărat întreaga creștinătate, iar când a avut nevoie de ajutor a chemat la luptă pe cârmuitorii creștini ai Europei prin scrisoarea din ianuarie 1475, un exemplu de epistolă frumos scrisă și înduioșătoare. Fiecare luptă câștigată nu și-a atribuit-o sie, ci lui Dumnezeu. Pentru credința și stăruința sa Dumnezeu i-a oferit putere, har și înțelepciune.

Deși a domnit doar peste Moldova, Ștefan cel Mare a zidit biserici și mănăstiri și în Muntenia și Transilvania. Mai mult, și la muntele Athos a ridicat și înzestrat o mulțime de biserici și mănăstiri, iar cea mai importantă este mănăstirea Zografu. Fiecare lăcaș de cult ridicat de el este o dovadă a recunoștinței față de Dumnezeu pentru luptele câștigate, dar și un omagiu pentru toți oștenii care au murit în lupta cu atacatorii păgâni. De aceea, poporul l-a numit „cel Sfânt”.

Ștefan cel Mare a fost un domnitor care a avut o credință imensă, a fost un om al rugăciunii și al pocăinței. Acesta a simțit permanent nevoia de a se ruga si de a se încredința rugăciunilor părinților sfințiți din sfintele biserici pe care le-a ctitorit. Nu numai că se ruga, dar ținea post, făcea fapte bune, milostenie și ajuta familiile tinere căsătorite cu pământ și vite, nu uita de luptătorii săi, avea grijă de cei infirmi.

Sursa: sarbatoricrestine.ro

 

 

 

 

 

 

 

Ștefan cel Mare, icoană morală vie a poporului român

Mâine, 2 iulie 2020, la 516 ani de la moartea celui care a fost Ștefan cel Mare, consider că marele Voievod și Domn continuă să rămână pentru memoria istorică activă a Neamului nostru cea mai scumpă icoană morală. Am crezut și continui să cred că pumnul de țărână din mormântul de la Putna este cea mai sfântă relicvă a poporului român. Această țărână ne mai poate motiva și ne mai dă tărie morală de a trăi liberi și demni sub Soare.
Ştefan cel Mare va rămâne, cât va dura lumea, cea mai importantă personalitate istorică născută din inima poporului român, precum şi una dintre cele mai de seamă zămislite vreodată de neamul omenesc, pe pământ. Dacă Mihai Eminescu a fost, şi este, omul deplin al culturii româneşti, Ştefan cel Mare reprezintă şi va fi în veac singurul om deplin al istoriei românilor. Doar lui Ştefan cel Mare posteritatea i a zis cu îndreptăţire viguroasă, şi i va zice cel Mare, deoarece el singur adună la un loc calităţi aşa de mari (viteaz fără pereche, credinţă nestrămutată, geniu diplomatic, mândrie şi demnitate, cunoaştere perfectă a oamenilor, strateg de marcă, viziune politică europeană, simţul dreptăţii), încât ne este, nouă, românilor, simbolul cel mai de preţ. A. D. Xenopol nu s a ferit deloc să l compare cu Alexandru Macedon, Carol al XII lea s au Napoleon I, ba, mai mult, îl credea pe Ştefan cel Mare „a fi singur de felul său, în desfăşurarea vremilor”37.
Ştefan cel Mare şi a aşezat viaţa întreagă sub semnul unei credinţe tari, neîntinate de făţărnicie şi îndoială. Caracterul i a fost de o curăţenie biblică, voinţa de cremene, iar spiritul de dreptate cu care s a înnobilat l a împărtăşit generos poporului său mândru, demn şi viteaz. A avut conştiinţa tare, sigură a apartenenţei la civilizaţia creştină europeană, civilizaţie pe care o simţea, cu toată fiinţa sa, unitară şi pe care ar fi vrut o solidară cu sine şi poporul său în marele său război cu musulmanii38. Temeiurile profunde ale acestei conştiinţe izvorau din responsabilităţile pe care el şi le a asumat ca şi stăpânitor de ţară ortodoxă şi i au făcut pe Ştefan cel Mare şi poporul său drept cei mai importanţi luptători şi apărători români ai Europei creştine. Aşa cum a şi spus o, în toată viaţa sa de luptă biruitoare şi jertfă neînfricată, Ştefan cel Mare a luat mereu nădejdea în Dumnezeu cu sine, iar Dumnezeu, cunoscându i inima curată şi cugetul drept, nu l a părăsit nicicând, împlinindu i rugăciunea: „Şi tu Stăpâne acoperă ne cu mila Ta de acum şi până în veac” (Ştefan cel Mare, 1497).
Aşezând Ţara Moldovei pe temelii trainice (practic reîntemeind o), zidind biserici şi mănăstiri mai multe decât toţi domnii români de până la el, fiind biruitor desăvârşit în marile lupte cu turcii şi regatele vecine creştine, ocrotind creştinătatea ortodoxă căzută sub păgân, Ştefan cel Mare se dovedeşte drept singurul împărat adevărat din istoria românilor. Contemporanii săi de acelaşi rang, regi sau împăraţi, cu toată fala şi vechimea numelui, n au fost altceva decât nişte creaturi slabe, mediocre, ce nu i au stat şi nu i pot sta alături, cu nici un chip.
Vor trece veacurile, istoria, soarta omului se vor preface fundamental, dar, atâta vreme cât acelaşi om va avea puterea şi înţelepciunea să şi menţină condiţia sub semnul credinţei şi dreptăţii, Ştefan cel Mare va fi, pururi, semnul tare al unei umanităţi biruitoare.

Al vostru,

Gică Manole

 

P.S. Nu-mi pot reprima sentimente de adâncă mânie și frustrare că fosta Țară Românească a Moldovei, astăzi, este ruptă în trei bucăți: o parte face parte din patrimoniul istoric național, așa cum se cuvine după legea divină și dreptul popoarelor, o altă parte formează statul Republica Moldova, creația infamului Stalin, iar a treia parte a fost dată de marele criminal al Istoriei Stalin Ucrainei (Nordul Bucovinei, Regiunea Hotin, Herța și Sudul Basarabiei).

Va dura oare veșnic această cumplită nedreptate istorică făcută poporului român?

Ce ziceți?

Actualitate

Top 10 cei mai ieftini furnizori de energie, la trei luni de la liberalizarea pieței

Publicat

pe

De

Clasamentul furnizorilor de energie electrică după prețul final plătit de români s-a schimbat față de iulie, prima lună de liberalizare a pieței. Deși Hidroelectrica rămâne cea mai avantajoasă opțiune, marii furnizori și-au redus și ei tarifele față de perioada imediat următoare liberalizării, iar topul nu mai este ocupat predominant de firmele de tip trader.

Aceste schimbări au loc pe piața de energie electrică, care a fost deschisă complet începând cu 1 iulie 2025. Până atunci, prețurile la energie erau plafonate: 0,68 lei/kWh pentru un consum de până la 100 kWh, 0,80 lei/kWh pentru consumul între 100 și 300 kWh și 1,3 lei/kWh pentru consumul ce depășește 300 kWh. Diferența dintre prețul real al pieței și aceste plafoane a fost acoperită de bugetul de stat.

Începând cu 1 iulie, toți consumatorii plătesc integral prețul de piață. De la 1 septembrie, o componentă reglementată a facturii – tariful pentru serviciile de sistem – a înregistrat o ușoară majorare, dar impactul acesteia asupra valorii finale a facturii va fi nesemnificativ.

SURSA: hotnews.ro

Continua sa citesti

Actualitate

Salariul mediu pentru fiecare județ, în luna iunie 2025

Publicat

pe

De

Salariul mediu pentru fiecare județ, în luna iunie 2025.

Și creșterea față de iunie 2024.

Sinteză a salariului mediu net pe județe – Iunie 2025 (sursa: INS)

În iunie 2025, salariul mediu net la nivel național s-a stabilit la 5.539 de lei. Distribuția teritorială a acestui indicator evidențiază o polarizare economică pronunțată între regiuni.

Județe lider:

  • București: 7.051 lei (+7,70%)
  • Cluj: 6.633 lei (+10,20%)
  • Timiș: 6.192 lei (+6,00%)

Județe cu performanță notabilă (peste 5.000 lei): Alte 9 județe se încadrează în această categorie, printre care Sibiu, Brașov, Iași și Ilfov.

Județe cu valori sub media națională: Majoritatea județelor (35 de județe) înregistrează salarii medii nete sub media națională de 5.539 lei. Clasa cea mai afectată este cea a județelor cu salarii sub 4.500 de lei, unde se constată o concentrare în regiunile de est și sud-vest.

Observații privind evoluția:

  • Creșterile anuale cele mai semnificative (peste 10%) au fost înregistrate în Argeș, Hunedoara, Sălaj, Ialomița, Caraș-Severin și Bacău.
  • Câteva județe (Mehedinți, Vâlcea, Gorj, Călărași) au înregistrat scăderi față de iunie 2024, indicând presiuni economice localizate.

În concluzie, decalajul dintre regiunile cele mai bogate și cele mai sărace rămane semnificativ, cu o diferență de aproape 3.000 de lei între salariul mediu din capitală și cel din județele de coadă.

București: 7.051 lei (+7,70%)

Cluj: 6.633 lei (+10,20%)

Timiș: 6.192 lei (+6,00%)

Tulcea: 5.539 lei (+7,00%)

Sibiu: 5.528 lei (+3,50%)

Ilfov: 5.443 lei (+5,80%)

Argeș: 5.410 lei (+16,10%)

Brașov: 5.376 lei (+6,90%)

Iași: 5.335 lei (+5,40%)

Bacău: 5.138 lei (+12,50%)

Arad: 5.025 lei (+10,70%)

Olt: 5.003 lei (+8,70%)

Prahova: 4.987 lei (+5,30%)

Mureș: 4.982 lei (+9,10%)

Constanța: 4.880 lei (+4,60%)

Galați: 4.858 lei (+3,80%)

Dolj: 4.837 lei (+4,70%)

Alba: 4.715 lei (+3,80%)

Caraș-Severin: 4.697 lei (+12,30%)

Gorj: 4.693 lei (-1,90%)

Bihor: 4.670 lei (+8,80%)

Vaslui: 4.636 lei (+10,50%)

Sălaj: 4.609 lei (+13,00%)

Dâmbovița: 4.607 lei (+5,60%)

Ialomița: 4.568 lei (+14,40%)

Buzău: 4.567 lei (+5,30%)

Giurgiu: 4.524 lei (+6,70%)

Brăila: 4.469 lei (+8,40%)

Călărași: 4.462 lei (-0,90%)

Hunedoara: 4.405 lei (+16,00%)

Mehedinți: 4.396 lei (-3,00%)

Satu Mare: 4.354 lei (+2,70%)

Neamț: 4.353 lei (+1,00%)

Bistrița-Năsăud: 4.343 lei (+6,90%)

Covasna: 4.296 lei (+2,80%)

Maramureș: 4.287 lei (+3,30%)

Harghita: 4.255 lei (+8,90%)

Teleorman: 4.252 lei (+10,50%)

Suceava: 4.208 lei (+3,60%)

Vrancea: 4.203 lei (+5,70%)

Botoșani: 4.131 lei (+0,70%)

Vâlcea: 4.126 lei (-2,10%)

Sursa: INS

Continua sa citesti

Actualitate

Peste 3.700 de case de amanet, în vizorul ANAF

Publicat

pe

De

Peste 3.700 de case de amanet, în vizorul ANAF,ca urmare a analizelor de risc informatizate
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) desfășoară o amplă acțiune de
control fiscal la nivel național, vizând peste 3.700 de case de amanet și punctele lor de lucru, în urma alertelor generate de sistemele informatice de analiză de risc asupra bazelor de date fiscale și financiare.


Analizele ANAF au evidențiat discrepanțe majore între situația financiară a unora
dintre firme – multe dintre ele raportând active modeste și pierderi – și averile
semnificative ale acționarilor sau asociaților persoane fizice (situația patron bogat,
firmǎ sǎracǎ), prin corelație cu analizele Direcției Generale Control Venituri
Persoane Fizice din cadrul ANAF.

Potrivit datelor obținute de Centrul Național de Informații Fiscale, există cazuri în
care entitățile comerciale sunt aproape inactive sau în dificultate, în timp ce
patronii dețin bunuri sau venituri semnificative.

Controalele vor fi țintite și vor viza atât legalitatea funcționării acestor entități,
cât și conformarea fiscală a entitǎților comerciale şi a persoanelor fizice implicate.

ANAF va aplica sancțiuni acolo unde vor fi constatate abateri și investighează în
continuare toate cazurile semnalate ca fiind cu risc fiscal ridicat.

Aceste demersuri se înscriu în cadrul obiectivelor strategice asumate de ANAF,
având ca scop principal creșterea gradului de conformare voluntară a
contribuabililor la declararea corectă și completă a veniturilor impozabile, precum
și prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Prin utilizarea analizelor de risc informatizate și corelarea inteligentă a datelor
fiscale și financiare, ANAF urmărește să acționeze proactiv, direcționând eforturile
de control către zonele cu risc ridicat de neconformare. Acest model de lucru
eficientizează activitatea de inspecție fiscală și contribuie la protejarea intereselor
bugetare ale statului, asigurând în același timp un tratament echitabil pentru toți
contribuabilii.

Continua sa citesti

Popular