Actualitate
Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (II)
Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (II)
Știați că, la Blebea a funcționat prima fabrică de postav din Moldova?

La mijlocul secolului al XIX-lea lua ființă la Târgu-Neamț, cea mai modernă fabrică de postav din Moldova, cea a lui Mihail Kogălniceanu, de la Blebea, la 1853.
Dintr-un izvor bibliografic relativ contemporan, aflăm că în anul 1852 M. Kogălniceanu cere ocârmuirii un privilegiu pe 18 ani, respectiv dreptul de a produce în tot acest timp tot necesarul de postav pentru armată, inclusiv pentru miliţie şi pompieri, obligîndu-se în schimb să acorde reduceri de preţ de pînă la 10%, faţă de contractele anterioare ale hătmăniei cu alţi producători şi să asigure producţiei „cel puţin calitatea materialelor cumpărate prin cel din urmă contract”. Sfatul Ţării i-a aprobat lui Kogălniceanu privilegiul cerut, dar cu un amendament de 6 ani mai puţin. Construcţia fabricii a început în 1852, construcție „în formă de castel cvadrat, cu un turn nalt în mijloc, zidirea este toată din cărămidă, din fiecare latură are 30 stânjeni lungime și 9 lațime”, așa cum era descrisă la 1854 de „Gazeta de Moldavia”.
Utilajul, foarte modern la acea epocă, a fost importat din Germania printr-o tranzacţie comercială cu Firma „Goetse et Co.“, din Stadt. La şfârşitul anului 1853, fabrica a putut intra parţial în funcţiune, folosind iniţial forţa motrice riverană a Ozanei, iar mai tîrziu forţa mecanică a aburului de la o maşină cu vapori de 24 C.P.
Fabrica avea patru mari secții: lânărie, filatură, țesătorie şi finisare, ultima vopsitorie (boiangia), apreturi (pivărie), scămăşătorie (deslânătorie), tunsătoria. decalare (teascul), inclusiv secţia de tricotat ciorapi cu câteva maşini „Jacard”. Între 1856-1860 M. Kogălniceanu, în scopul de a extinde şi dezvolta fabrica de postav, achiziţionează prin cumpărare utilaje de la fabricantul E. Buhl, viitorul său director, şi de la fabrica Mănăstirii Neamț, dar și mașini aduse din străinătate.
Chiar dacă se confrunta cu o concureță de produse de fabricăție străină, dar și cu lipsa unor muncitori specializați, această situație nu l-a descurajat, realizând chiar un reviriment în anul 1867, când mostre din producţia fabricii sale au fost prezentate, la Expoziţia Internaţională de la Paris, bucurându-se de numeroase aprecieri. Printre sortimentele de postav fabricate enumerăm: postav gros de lână ordinară, la preţ accesibil localnicilor; postav din lână țigaie pentru uniformele miliţiei; şi imitaţii de postav vienez (cenuşiu şi albastru) şi de postav „Freiberg” foarte mult căutat pe pieţele Moldovei acelui timp. Din producţia fabricii nu lipseau nici alte articole ca: ciorapi tricotaţi, pături cazone, pleduri, cergi şi altele. Anual, fabrica prelucra între 50-60 mii oca de lână, scoţând pe piaţă mai bine de 400 mii de coţi de postav.
În 1868, situația fabricii era precară, având o datorie de 3276 de galbeni și de 9237 de lei, sume împrumutate cu dobândă, dar și suma de 224.000 de lei garanție de la Ministerul de Rezbel, pentru procurarea de furnituri către armată, care intenționa să cumpere fabrica. Cert este că problemele financiare l-au determinat pe Kogălniceanu, să concesioneze fabrica în 1874 la două case de comerț din Galați și București, pe o perioadă de doi ani, în contul datoriilor, fabrica fiind estimată atunci la 42.650 de galbeni. În 1876, o concesionează pentru trei ani colonelului Eugen Alcaz, care în 1879 o cumpără pentru ca în 1885 să o demonteze și să o mute la Buhuși, motivul fiind linia ferată construită recent de la Bacău la Piatra Neamț.
Trebuie amintit că, în timpul Războiului de Independență, aproape întreaga armată română era îmbrăcată în uniforme fabricate din postavul fabricii de la Blebea. Mai târziu, Gala Galaction scria despre fabrica lui Kogălniceanu: „Trecem pe lângă fosta fabrică a lui Alcaz. Când am văzut-o întâia oară, mi s-a părut că are înfățișarea unei mănăstiri. Azi., au crescut în preajma ei, sau în locul ei, construcții noiu! Am căutat ades icoana de altădată și n-am mai găsit-o”.
Prof. Emanuel Bălan
Surse:
Anghelescu, N., Din începuturile industriei în România, București, 1934;
„Ceahlăul”, an VI, nr. 1657, 24 iunie 1973;
Galaction, Gala, Nuvele și povestiri, Editura Dacia, 1985;
„Gazeta de Moldavia”, an XXVI, nr. 22, 18 martie 1854;
Zane,Gheorghe, Mihail Kogălniceanu întemeietorul marii industrii textile din Moldova, 1942.
Actualitate
A vrut să își pregătească o cafea în rulotă, însă butelia a explodat
Cristian C. de 45 de ani din comuna Vânători Neamț (Nemțișor) a fost gasit de catre pompieri cu arsuri de gradul II și III pe 90% din suprafața corpului, a fost preluat și transportat de echipajul SMURD TIM (de la Detașamentul de pompieri Piatra-Neamț) la UPU Piatra-Neamț.
Actualitate
Accident la Oglinzi
Eveniment rutier în afara localității Târgu-Neamț
La data de 6 noiembrie a.c., ora 15:50, polițiștii din cadrul Poliției orașului Târgu-Neamț au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier la ieșirea din localitate Târgu-Neamț spre Răucești.
În urma verificărilor efectuate de polițiști, s-a stabilit faptul că, în timp ce o femeie, în vârstă de 30 de ani, din Târgu-Neamț, conducea un autoturism pe DN15C, în afara localității Târgu-Neamț, ar fi efectuat manevra de depășire a unui autoturism care se deplasa pe același sens, care la rândul lui s-ar fi angajat într-o manevră de depășire a unui autoturism.
Pentru a evita impactul, femeia ar fi efectuat viraj la stânga, pierzând controlul asupra direcției de deplasare și intrând într-un cap de podeț.
În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea conducătoarei auto și a unei minore, în vârstă de 4 ani, pasager în același vehicul.
Ambii conducători auto au fost testati alcoolscopic rezultatele fiind negative.
Continuăm cercetările în cadrul unui dosar penal.
insp.pr. Ciofu Ramona




Actualitate
Top 10 cei mai ieftini furnizori de energie, la trei luni de la liberalizarea pieței
Clasamentul furnizorilor de energie electrică după prețul final plătit de români s-a schimbat față de iulie, prima lună de liberalizare a pieței. Deși Hidroelectrica rămâne cea mai avantajoasă opțiune, marii furnizori și-au redus și ei tarifele față de perioada imediat următoare liberalizării, iar topul nu mai este ocupat predominant de firmele de tip trader.
Aceste schimbări au loc pe piața de energie electrică, care a fost deschisă complet începând cu 1 iulie 2025. Până atunci, prețurile la energie erau plafonate: 0,68 lei/kWh pentru un consum de până la 100 kWh, 0,80 lei/kWh pentru consumul între 100 și 300 kWh și 1,3 lei/kWh pentru consumul ce depășește 300 kWh. Diferența dintre prețul real al pieței și aceste plafoane a fost acoperită de bugetul de stat.
Începând cu 1 iulie, toți consumatorii plătesc integral prețul de piață. De la 1 septembrie, o componentă reglementată a facturii – tariful pentru serviciile de sistem – a înregistrat o ușoară majorare, dar impactul acesteia asupra valorii finale a facturii va fi nesemnificativ.

SURSA: hotnews.ro
-
Actualitateacum 6 ani„Dumnezeu să îl aibă în paza sa veșnică, de-a dreapta Sa pentru totdeauna”
-
Actualitateacum 2 aniFOTO VIDEO Un nou accident cu români, în Ungaria. Șoferul a murit pe loc
-
Actualitateacum 5 ani( FOTO ) TRAGEDIE- Doi copii au rămas fără mamă
-
Stiri localeacum 5 aniKAUFLAND ADUCE DUPĂ EL ALTE 5 MAGAZINE ÎN TÂRGU NEAMȚ
-
Actualitateacum 3 aniVideo cu momentul impactului. Accident violent langa Târgu Neamț (Timișești)
-
Actualitateacum 2 aniFOTO Tânărul care și-a pierdut viața în accidentul produs vineri seară la Petru-Vodă este Marius Cadere
-
Actualitateacum 3 aniSfârșit tragic pentru tânăra mamică din Dumbrava! A murit la doar 23 de ani!
-
Actualitateacum 5 aniZbor lin, prieten drag!



