Personalități
Personalități ale Ținutului Neamț (VIII). Gheorghe Simon, poetul Cuvântului de la Agapia
Născut la 27 martie 1950, la Mânăstirea Agapia, judetul Neamţ, poetul Gheorghe Simon a făcut clasele primare şi gimnaziale în comuna Agapia, iar cele liceale la Târgu Neamţ, la Liceul Ştefan cel Mare, în 1969, după care a urmat Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pe care a absolvit-o în 1975. [1] Înainte de repartiţia în învăţămînt, în şedinţa Rectoratului Universităţii, este propus pentru învăţămîntul superior şi cercetare, propunere de care nu va beneficia, din motive politice şi birocratice, acceptînd numirea, ca profesor de limba franceză, la Şcoala « Nicolae Grigorescu » din Agapia, unde va preda până la ieșirea la pensie.[2]
A fost membru fondator şi redactor şef adjunct al revistei „Opinia studentească” din Iaşi. În 1969, a debutat în ziarul Ceahlăul, iar editorial cu volumul „Fulgere captive” (poeme), Editura Junimea, 1984. [3] Îi datorează intrarea în lumea poeziei, așa cum declara într-un interviu, întîlnirii providențiale la Agapia cu scriitorul Ioan Alexandru.[4]
Activitatea sa publicistică cuprinde volumele: „Fulgere captive” (poeme), Editura Junimea, 1984, „Viata după Iisus” (poeme), Editura Panteon, 1996, „Duminica absentelor” (poeme), Editura Priceps Edit, 2004, „Ardere de tot”, Editura Princeps Edit, 2009, “Agapia. Amin!”, Editura Princeps Edit, 2012, „Fractaliaˮ, Princeps Multimedia, 2014, „Dialoguri la Agapiaˮ, eLiteratura, 2014, „Dumnezeu citeşte din cartea vieţiiˮ, eLiteratura, 2014, „Jurnalul unei ascezeˮ, eLiteratura, 2014; „Nume şi chipuriˮ, eLiteratura, 2014; „Canonul iubiriiˮ (epistole), Princeps Multimedia, 2014 și „Fiul Agapiei”, 2016.[5]
Despre poezia sa, Zoe Dumitrescu- Bușulenga spunea: (…)Poezia religioasă a lui Gheorghe Simon izvorăşte dintr-o credinţă profundă, cu temeiuri teologice foarte bine stăpânite. Totuşi, Domnia Sa vorbeşte despre acele lucruri prea înalte cu o modestie şi o discreţie, aş zice, monahală. Şi în acelaşi timp, poetul autentic şi foarte cultivat, prin cunoştinţe multiple din literatura română din care citează de la Eminescu la Nichita Stănescu, apoi de la Homer la Kafka, Rilke sau Marguerite Yourcenar, cu referiri la artele plastice de la Bruegel la Dali, cu un elogiu al lui Bach etc., se înşiruie în registrul modernismului cu un ermetism de o mare fineţe, deşi cu încifrări spirituale sustrase profanilor.[6]
Publică mai multe eseuri de specialitate: La quête sans conquête, Franţa 1994, James Joyce, une lecture roumaine, Franţa 1996, Sylvie Germain ou la trenscendance du silence, Franţa, 2012, precum şi în revista INTERVOIX : Journal d’une ascèse. Semnează în revistele literare poeme şi eseuri: România literară, Viaţa Românească, Convorbiri literare, Poezia, Timpul, Cronica, Poesis, Dilema Veche, Luceafărul, Ateneu, Antiteze, Conta, primind mai multe premii literare: premiul revistei „Luceafărul” (pentru eseu), premiul revistei „Ateneu” (pentru eseu), premiul revistei „Tribuna” (pentru eseu).[7]
Participă la Colocviile de poezie, de la Tg. Neamţ, organizate de poetul Daniel Corbu, în anii ultimului deceniu comunist. Participări la colocviile AEFM (Asociaţia Europeană „François Mauriac”). La colocviul dedicat poetului François Cheng, membru al Academiei franceze, a prezentat comunicarea: „François Cheng entre le souffle initial et le dernier appel”, Strasbourg, Franţa, 2009. Este membru al Asociaţiei Europene „François Mauriac”, membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru fondator al Fundației Culturale „Ion Creangaˮ Tîrgu Neamț.[8]
Gheorghe Simon este cetățean de onoare al comunei Agapia, dar și al orașului Târgu-Neamț (2015).
[1] http://zch.ro/gheorghe-simon-providentiala-a-fost-intalnirea-cu-poetul-ioan-alexandru/.
[2] http://uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro/simon-gheorghe/.
[3] Constantin Tomșa, Personalități ale culturii din județul Neamț, Editurile Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2014, p. 60.
[4] http://zch.ro/gheorghe-simon-providentiala-a-fost-intalnirea-cu-poetul-ioan-alexandru/.
[5] http://uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro/simon-gheorghe/.
[6] https://www.ziartarguneamt.ro/poetul-gheorghe-simon-nominalizat-la-gala-ambasadorilor-nemteni-voteaza-l-si-tu.
[7] http://uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro/simon-gheorghe/; https://ziarulceahlaul.ro/poetul-gheorghe-simon-la-63-de-ani-am-cunoscut-cenzura-pentru-un-titlu-de-pagina/.
[8] http://uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro/simon-gheorghe/.
Diverse instituții și organizații din Chișinău, Orhei, Bălți, Iași, Târgu-Neamț și Pipirig și-au unit forțele pentru a organiza un program de evenimente online, care vor fi transmise live pe pagina de Facebook a Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”
• Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
• Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”
• Secția Națională din Republica Moldova a Consiliului Internațional al Cărții pentru Copii și Tineret (IBBY)
• Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”
• Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova
• IP „Teleradio-Moldova”
• Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chișinău
• Liceul de Limbi Moderne și Tehnologii Informaționale „Socrate”
• Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”, Orhei
• Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă”, Bălți
• Consiliul Județean Iași
• Primăria municipiului Iași
• Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
• Muzeul „Bojdeuca lui Ion Creangă”, Iași
• Primăria orașului Târgu-Neamț
• Fundația „Sfânta Teodora de la Sihla”, Târgu-Neamț
• Societatea Națională a Femeilor Ortodoxe Române, Filiala Târgu-Neamț
• Primăria comunei Pipirig
• Parohia Bisericii „Sfântul Haralambie”, Târgu-Neamț
• Clubul Copiilor Târgu-Neamț
• Parohia Bisericii „Sf. Gheorghe” Stânca-Pipirig
• Liceul „Ion Creangă”, Pipirig
• Depunere de flori la bustul lui Ion Creangă
Moderator: Iulian Filip, scriitor
Participă scriitori, bibliotecari, elevi și cadre didactice.
• Depunere de flori la bustul lui Ion Creangă
Moderator: Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf
Participă scriitori, bibliotecari, elevi și cadre didactice.
• Inaugurarea ediției a XI-a a Festivalului Internațional „Zilele Creangă”
• Colocviul „Ion Creangă al meu”
Moderator: Eugenia Bejan, director general al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”
– Lilia Pogolșa, Ministrul educației, culturii și cercetării
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf, Iași
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoată a lui Ion Creangă, Târgu-Neamț
– Claudia Balaban, directorul de onoare al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”
– Arcadie Suceveanu, președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova
– Svetlana Sârbu, șefa redacției Cultură, Radio Moldova
– scriitorii Iulian Filip, Claudia Partole, Ianoș Țurcanu, Titus Știrbu, Ion Anton (Chișinău), Irene Postolachi (Bușteni, România)
– Nina Corcinschi, director al Institutului de Filologie Română „B. P. Hasdeu”, MECC
– Adrian Ghicov, dr. hab. în filologie, conf. univ.
– Pr. Adrian Stănică, Biserica „Sf. Gheorghe” Stânca-Pipirig
– Vasile Lulu Roșu, director TVN, Târgu-Neamț
– Corneliu Solomon, director al Liceului Teoretic „Ion Creangă” Chișinău
– elevi și profesori de la Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Liceul de Limbi Moderne și Tehnologii Informaționale „Socrate”, Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, Liceul Teoretic „George Meniuc”, Liceul Teoretic „Gh. Asachi”
– Corul „Muguraș de Sânziene” de la Clubul Copiilor Târgu-Neamț, dirijor, prof. Sânziana Oșlobanu
– Ansamblul folcloric „Opincuța” de la Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chișinău, conducător artistic Maria Lupu
• Simpozion „Ion Creangă: lumea lui și lumea noastră postmodernă”
Moderator: dr. hab., conf. univ. Nina Corcinschi, director al Institutului
– Acad. Mihai Cimpoi
– Dr. Dumitru Apetri
– Dr. Oxana Gherman
– Dr. Olesea Gîrlea
– Drd. Liliana Botnari
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoata lui Ion Creangă
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
– Mircea Platon, scriitor, redactor-șef al revistei „Convorbiri literare” Iași
– Gheorghe Simon, scriitor, Tîrgu-Neamț
– Lidia Richter, directoarea Bibliotecii Orășenești Târgu-Neamț
– Gabriela Secheșan, interpretă
Mezzosoprana Claudia Caia și soprana Olga Caia Murariu interpretează duetul „He shall feed his flock” din oratoriul „Messiah” de Georg Friedrich Händel.
• Vocea copilăriei eterne: Spectacol literar-muzical
Moderator: Natalia Platon, șefa Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă”, Orhei
– Liceul Teoretic „Alecu Russo” Orhei, profesoare Elena Pîntea, Ludmila Covalciuc, Corina Bîlba
– Biblioteca Publică Piatra, Orhei, bibliotecară Galina Bîrdan
– Casa de Cultură Cucuruzeni, regizor Gheorghe Guriuc
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoata lui Ion Creangă
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
– scriitorii Iulian Filip, Claudia Partole, Ion Anton
– Corul Liceului „Ion Creangă” Pipirig, dirijor, prof. Nadia Sângeap
• Ion Creangă – basmul care nu se termină niciodată
Moderator: Ana Botezat, șefa Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă”, Bălți
– Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bălți, clasa a 2-a „B”, profesoară Viorica Mațilă-Parfeni
– Valentin Talpalaru, scriitor, jurnalist, muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române, Iași
– Olguța Creangă Caia, scriitoare, strănepoata lui Ion Creangă
– scriitorii Ianoș Țurcanu, Titus Știrbu
– Ana Dragu, interpretă
• Parada povestitorilor „Hai mai bine despre copilărie să vorbim”, ediția a VI-a
Moderator: Eugenia Bejan, director general al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”
Invitată specială: Maria Iosep, interpretă, elevă din jud. Suceava, România
Astăzi, 24 ianuarie 2021, se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat.
În urmă cu 162 de ani, românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul. La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.
Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.
Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare
24 ianuarie este, așadar, ziua Unirii Mici. Este momentul în care s-a făcut mai mult decât desfiinţarea unei graniţe. Atunci s-au pus bazele statului modern, care a însemnat şi o economie funcțională. A fost momentul în care au fost demarate primele reforme serioase care au dezvoltat această ţară.
Alexandru Ioan Cuza avea o misiune extrem de dificilă pe care, din fericire, populația a înțeles-o. Prioritară era sincronizarea economiilor din cele două țări, cât se putea vorbi în acel moment de economie, căci erau țări predominant agrare, comerțul era de fapt negustorie, iar industria era încă în stare de gestație.
După Unire, era momentul pentru modernizarea țării. S-a făcut o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.
A mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, semn că intenția era de a dezvolta infrastructura țării, impozitul funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.
De unde au venit banii pentru investiții
Reforma agrară și secularizarea averilor mănăstirești, confiscate de stat pentru a-l face mai puternic, sunt două măsuri care au avut un impact major, deși reforma agrară, adoptată în 1962, nu a reprezentat o revoluție, căci conservatorii aflați la putere au vrut să-și păstreze cât mai mult din privilegii.
La mijlocul secoului al XIX-lea, România era mai aproape de Evul Mediu decât de modernitate și era nevoie de legi și instituții care să perimită României un salt în timpul istoric. Au apărut legile pentru reorganizarea administrativă, pentru construirea căilor ferate, și norme care stimulau formarea unui corp de experți în diverse domenii economice.
Încă din 1859, economiştii realizau importanţa pe care o au investiţiile pentru sănătatea unei economii. Partea bună era că la acea vreme exista un capital intern disponibil care rezulta din exportul de produse agricole.
Pe lângă acest capital intern, insuficient totuşi, politicienii vremii acordau o importanţă sporită şi capitalului extern. În 1865 este semnată concesiunea pentru construirea căii ferate care avea să unească Bucureştiul cu Dunărea, la Giurgiu. În privința șoselelor, faptul cel mai important este contractarea construirii, de către o casă engleza, a 19 poduri metalice.
Cum a apărut leul, moneda națională
Au fost reforme importnate și greu de realizat, căci abia în 1862 Unirea devine efectivă și se poate vorbi de un stat funcțional cu un singur guvern.
României îi lipsea însă un lucru esențial pentru o economie importantă. O monedă proprie. Dreptul regalian de batere a monedei însemna independența statului. Cuza și apropiații săi încep din chiar anul alegerii sale ca domn, 1859, pregătirile pentru înființarea unui sistem monetar.
Într-un document din 18 noiembrie al Consiliului de Miniștri al guvernului din Muntenia, apare pentru eventuala monedă denumirea de „romanat”, care era copiat, ca dimensiuni și greutate, după fracul francez. Pe baza documentului, s-a întocmit, în 1860, un proiect de lege care stabilea că se vor bate monede din aur, argint și aramă. Însă moneda a fost interzisă de puterile protectoare, în urma protestelor Imperiului Otoman.
Abia șapte ani mai târziu, la 22 aprilie 1867, la un an după abdicarea lui Cuza, este stabilită prin lege moneda națională leul.
SURSA:digi24.ro
Actrița Draga Olteanu Matei a murit. Medicii de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași au anunțat că, în ciuda eforturilor depuse, actrița a murit în noaptea de marți spre miercuri.
Draga Olteanu Matei, în vârstă de 87 de ani, a ajuns, vineri seara, la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, fiind transferată de la Spitalul Județean Piatra Neamț, din cauza unei hemoragii digestive superioare.
Actriţa Draga Olteanu Matei s-a născut la Bucureşti, la 24 octombrie 1933.
Cine a fost Draga Olteanu Matei
A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” în 1956. În septembrie, acelaşi an, a debutat în piesa ”Ziariştii” de Alexandru Mirodan, potrivit www.cinemagia.ro. În perioada 1957-1990, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.
Membră a Generaţiei de Aur a teatrului românesc şi cu o carieră care se întinde de-a lungul a 55 de ani, actriţa Draga Olteanu Matei a încântat spectatorii români interpretând zeci de personaje în filme, spectacole de teatru şi scenete TV.
După pensionarea sa din Teatrul Naţional (1992), marea actriţă a înfiinţat, la Piatra Neamţ, compania teatrală pentru actori neprofesionişti ”Teatrul Vostru”. A devenit oficial pietreancă la începutul lunii septembrie 2007, când a obţinut buletin de Piatra Neamţ. La 25 octombrie 2007, i-a fost acordat titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ.
Contribuţia adusă teatrului şi cinematografiei româneşti a fost recunoscută prin numeroasele premii, titluri, diplome, pe care le-a primit de-a lungul carierei, printre care:
Premiul ACIN 1975 (”Ilustrate cu flori de câmp”, ”Filip cel Bun”), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2004), Premiul TVR şi PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriţă (2003), Premiul Gopo pentru întreaga carieră (2010), Premiul pentru întreaga activitate oferit în cadrul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj (2011).
În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ”Steaua României” de către Preşedinţie, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.
Începând din data de 29 octombrie 2011, Draga Olteanu Matei are o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti. Prezentă la eveniment, îndrăgita actriţă a declarat: „După Dumnezeu, vă mulţumesc tuturor, cei care aţi venit aici şi cei care nu sunt aici, pentru că datorită dumneavoastră eu am fost actriţă, m-am străduit din toată inima să vă bucur şi să vă susţin starea de bine”.
În 2014, i-a fost înmânat de către principesa Margareta, Ordinul ”Coroana României” în grad de Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Holul de Onoare al Castelului Peleş din Sinaia. În acelaşi an, soţul său, dr. Ion Matei, care i-a fost alături 44 de ani, a murit.
Draga Olteanu Matei s-a numărat printre personalităţile culturale ajunse la senectute, care au fost omagiate cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, în 15 ianuarie 2018, la Ateneul Român, eveniment organizat la iniţiativa Ministerului Culturii.
Dumnezeu să o odihnească în pace!
Fără apă în Târgu Neamț, astăzi 30 iulie (9 străzi afectate)
Pentru remedierea unei avarii la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile identificată pe strada Vultur din orașul Tg. Neamț,...
A fost actualizată lista țărilor – Lista intră în vigoare începând cu data de 1 august 2021
A fost actualizată lista țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată conform Hotărârii nr. 52 din 29.07.2021 a Comitetului...
Donare de sânge joi 5 august 2021 – Spitalul Orășenesc „Sf. Dimitrie” Târgu Neamț
Donare de sânge joi 5 august 2021 – Spitalul Orășenesc „Sf. Dimitrie” Târgu Neamț face apel către toți cei care vor...
-
Actualitateacum 7 luni( FOTO ) TRAGEDIE- Doi copii au rămas fără mamă
-
Actualitateacum 3 luniZbor lin, prieten drag!
-
Stiri localeacum 6 luniKAUFLAND ADUCE DUPĂ EL ALTE 5 MAGAZINE ÎN TÂRGU NEAMȚ
-
Actualitateacum 7 luniPe 21 ianuarie, Kaufland deschide primul magazin în Târgu Neamț
-
Actualitateacum 11 luniVIDEO. Fericire în pași de dans! Jerusalema Challenge, la Restaurant Onix Agapia
-
Actualitateacum 10 luniDrum lin spre cer, prof. Gigel Bîrliba
-
Actualitateacum 3 luniS-a stins din viață un medic de valoare pentru orașul Târgu-Neamț
-
Actualitateacum 6 luniTânăr din Neamț (Țolici), decedat într-un cumplit accident în Italia