Connect with us

Personalități

Personalități ale Ținutului Neamț (IX). Eugen Ispir, pictor și scriitor.

Publicat

pe

S-a născut la Văratic, în septembrie 1909. Urmează studiile gimnaziale la Tîrgu Neamt, Școala Normală Din Botoșani și Academia de Arte Frumoase din Iași absolvită în 1932 la clasa maeștrilor Ștefan Dimitrescu și Octav Băncilă.[1]

După terminarea studiilor, predă în învățământul liceal la Bucureşti şi Giurgiu și a deținut funcția de inspector în Ministerul Artelor din 1932, iar după începerea războiului devine pictor de război. A îndeplinit şi după 1944 funcţii de răspundere în Ministerul Artelor. S-a remarcat ca “un pictor laborios prin picturi în ulei şi tempera, apropiat de maniera fovistă: culori vii, spontane, contrastante, subiectiv interpretate”.[2]

Debutează, în anul 1932, cu articole şi caricaturi la “Cuvântul liber”, dar colaborează şi la alte publicaţii precum Curajul , Veghea, Naţionalul Nou, Ogorul, Cuvântul Românesc, Porunca Vremii, Viaţa literară, Sfarmă Piatră, România, Curentul, Frontul, Neamul Românesc, De strajă ş. a.[3]

Participa la Saloanele Oficiale din perioada 1935 – 1947. A călătorit mult desăvârșindu-și studiile în Italia (1937), Franța (1938, 1973), Ungaria, Iugoslavia (1947), Turcia (1970), și Anglia ( 1974). Este un artist complex, polivalent, excelând în pictură, sculptură și artă decorativă (ceramică și sticlă).[4]

Suprapunerile de volume aparent la întâmplare, contrastele cromatice inedite creează impresia de haos ordonat după anumite legi ştiute doar de pictor şi rup monotonia cu care ochiul nostru este obişnuit, dând un farmec aparte acestei lucrări.

Eugen Ispir s-a afirmat prin tehnica sa interdisciplinară, putând lucra cu îndemânare atât pictură și sculptură, cât și ceramică ori sticlă. Printre creațiile sale se numără și lucrări de artă decorativă publice, cum sunt Complexul Țiglina din Galați, Spitalul din Slobozia și Târgu Neamț.[5]

Eugen Ispir a publicat cărţile “Zdroboleanca” (roman), la Editura Cugetarea, în 1932, şi “Străjerul din Cuibul doi”, în 1935. Unele articole ale lui Eugen Ispir au fost publicate sub pseudonul Eftimie Isochie. Pictorul a murit, în 1974, la Bucureşti.

În ultimul deceniu de viață s-a stabilit în provincia italiană Veneto, unde va și muri în iulie 1974.[6]

[1] Constantin Tomșa, Personalități ale culturii din județul Neamț, Editurile Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2014, p. 51.

[2] Mircea Deac, Lexicon critic şi documentar, Bucureşti, 2008, p. 258.

[3] http://zch.ro/un-pictor-si-un-scriitor-uitat-eugen-ispir/.

[4] http://grimberg.ro/licitatii/licitatie-decembrie-2013-5590/peisaj-din-velico-tarnovo-9536.

[5] Barbosa , Octavian, Dicționarul Artiștilor Români Contemporani, Ed. Meridiane, București, 1976, pag. 258.

[6]http://193.231.13.10:8991/F?func=findb&request=000022703&find_code=SYS&local_base=BCU10&CON_LNG=ENG.

 

Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

FOTO/VIDEO:Ștefan-Bogdan Țîrdea, câștigător absolut la Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular „Mamaia”

Publicat

pe

De

Tânărul interpret a cucerit Premiul I în secțiunea Soliști Vocali, cea mai competitivă categorie a festivalului, care a avut loc în perioada 27-29 august pe scena din stațiune.

Cu această ocazie, solistul a exprimat o recunoștință profundă față de cei care i-au stat alături. „Sunt profund recunoscător și fericit pentru acest succes. Mulțumesc din inimă tuturor celor care m-au sprijinit și mi-au fost alături!”, a declarat Țîrdea.

El a adus mulțumiri speciale Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, Ansamblului Folcloric Profesionist „Brâulețul” și, nu în ultimul rând, membrilor juriului. Solistul a încheiat declarația cu un mesaj profund spiritual, un adevărat reflex al credinței și tradiției românești: „Totdeauna, lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu”.

Festivalul de la Mamaia rămâne unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale verii, cu rolul vital de a păstra, promova și reînvia cele mai autentice valori ale folclorului românesc. Competiția a reunit cei mai buni soliști, instrumentiști și formații folclorice din țară, într-o adevărată celebrare a patrimoniului cultural național.

Victoria lui Ștefan-Bogdan Țîrdea reprezintă nu doar un succes personal, ci și un motiv de mândră pentru întreaga comunitate artistică constănțeană, confirmând dinamismul și excelența școlii folclorice de la Marea Neagră.

Continua sa citesti

Actualitate

Stareța de la Mănăstirea Slatina s-a născut și a învățat la Târgu –Neamț- HUMULEȘTI

Publicat

pe

De

Mănăstirea Slatina are din octombrie 2024, o nouă stareță, monahia Serafima Gherasim. Aceasta a primit noua slujire în ajunul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva în prezența Episcopul vicar Damaschin Dorneanul care a hirotesit-o stavroforă, la eveniment fiind prezenți arhim. Serafim Grigoraș, stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, clerici de la Centrul Eparhial Suceava și preoți din împrejurimi.


Noua stareță, stavrofora Serafima Gherasim, pe numele de mirean Ela Gherasim s-a născut în Humuleștiul lui Creangă, unde a urmat și cursurile gimnaziale iar apoi pe cele liceeale la Colegiul Tehnic „Ion Creanga” Târgu- Neamț, absolvite în 2008. Urmează cursurile universitare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de istorie și geografie, specializarea Relatii Internationale si Studii Europene în perioada 2008-2011, apoi Masteratul de Ştiinţe Politice – Politici Publice şi Mangement Instituţional, în cadrul Facultății de Filosofie și Știinte Social-Politice ale Universității „Al. I. Cuza” din Iași, între 2011-2013. Între 2010 și 2011 a fost președintele Asociației Studenților din Universitatea Suceava.

Mănăstirea Slatina a fost ctitorită în perioada 1553-1564 de domnul Alexandru Lăpușneanu, fiind prima ctitorie dintr-o listă care mai cuprinde, între altele, Mănăstirile Tazlău, Bistrița și Pângărați (Neamț), Bogdana (Rădăuți) și Dochiariu (Muntele Athos).
Lăcașul de cult a fost sfințit în data de 14 octombrie 1558 de mitropolitul Grigorie Roșca, în prezența unui sobor de 116 preoți și diaconi, potrivit cronicarului Grigore Ureche. Chiliile monahilor, casa domnească, zidul de incintă și alte clădiri au fost construite ulterior, sub îndrumarea starețului Iacob Molodeț (cel Vrednic). În urma Decretului 410/1959, Mănăstirea Slatina a fost desființată, iar călugării au fost alungați. În august 1962, viața monahală a fost reluată aici, dar cu obște de călugărițe. Conform unor surse, se pare că scriitorul Mihail Sadoveanu a intervenit pentru redeschiderea mănăstirii.

Continua sa citesti

Actualitate

Conferința „Dependența de nefericire” – Un dialog despre dependențe și sănătate mintală la Casa Culturii Ion Creangă

Publicat

pe

De

Centrul de tratare a adicțiilor „Sf. Ștefan” organizează miercuri, 27 aprilie 2025, începând cu ora 16.00, conferința cu tema „Dependența de nefericire”. Evenimentul va avea loc la Casa Culturii Ion Creangă din Târgu Neamț.

Conferința se adresează specialiștilor din domeniile sănătății mintale, educației și asistenței sociale, dar și publicului larg interesat de problemele legate de dependențe. Printre participanți se numără pr. Iulian Negru, inspector al Arhiepiscopiei Iașilor, care va aduce o perspectivă spirituală asupra subiectului.

Programul evenimentului va aborda patru teme principale: dependențele de substanțe precum alcoolul, drogurile și medicamentele; adicțiile comportamentale legate de jocurile de noroc, internet și rețelele sociale; importanța intervenției timpurii și a prevenției în rândul tinerilor; precum și rolul crucial al familiei și comunității în procesul de recuperare.

Conferința reprezintă o oportunitate valoroasă pentru profesioniști și persoane interesate de a discuta despre cele mai recente abordări în domeniul tratamentului dependențelor, de a schimba experiențe și de a stabili colaborări viitoare. Participanții vor avea ocazia să învețe de la experți cu experiență practică în domeniu și să participe la dialoguri constructive despre metode eficiente de prevenire și tratare.

Evenimentul este deschis tuturor persoanelor interesate, intrarea fiind liberă. Pentru informații suplimentare, pot fi contactați reprezentanții Centrului „Sf. Ștefan”.

Această conferință se remarcă prin abordarea interdisciplinară a fenomenului dependențelor, reunind perspective din domeniile medicinei, psihologiei, asistenței sociale și spiritualității. Organizatorii speră că evenimentul va contribui la creșterea gradului de conștientizare a acestor probleme în comunitate și la îmbunătățirea serviciilor oferite persoanelor afectate.

Continua sa citesti

Popular