Știați că, la Mănăstirea Secu a avut loc ultimul episod al revoluției de la 1821?

După înlăturarea lui Tudor Vladimirescu de către Eteriști ( a fost prins, judecat și omorât de către aceștia)  și intervenția trupelor otomane, Eteriștii înfrânți în Muntenia se retrag spre Moldova unde au loc mai multe confruntări armate.

În încercarea de a fugi peste Carpați, în Transilvania, resturi eteriste sunt surprinse de turci și se baricadează în incinta Mănăstirii Secu. Aici, Iordache şi Farmache conduc rezistenţa celor 350 de eterişti. Turcii au aruncat dopuri de câlţi care au ajuns în nişte stuf ce se afla în curtea mănăstirii şi incendiul s-a extins repede, cuprinzând şi turnul în care se aflau Iordache şi încă şapte oameni. Ia foc şi scara şi acoperişul şi cei opt mor arşi, lui Iordache îi arsese partea superioară a capului, partea stângă a pieptului şi un picior. Moare la 49 de ani.

Căpitanul Farmache rezistă încă 14 zile, apoi încearcă tratative prin consulul prusac Wolf, care garantează capitularea. Sunt dezarmaţi, dar nu se respectă condiţiile. Luptă cu mâinile goale şi sunt omorâţi 40 de turci; dintre eterişti sunt ucişi 330, 18 sunt luaţi prizonieri, trimişi în fiare la Istanbul, unde sunt ucişi în chinuri groaznice.

La 12 septembrie, mănăstirea Secu a fost cucerită de turci şi jefuită, atât de averea ei proprie, cât şi de multele lucruri depozitate aici de familii boiereşti.

Odată cu ocuparea mănăstirii de către eterişti, au fost reţinuţi înăuntru şi câţiva mireni dimpreună cu 28 de călugări. Turcii i-au măcelărit pe cei găsiți în interior printer care și pe cei 28 de călugări. Uciderea acestor cuvioşi călugări în propria lor mănăstire este un fapt unic în istoria monahismului nostru. Se spune din bătrâni că până în zilele noastre apar pe pământ pete roşii de sânge, pe locul unde au fost tăiaţi cu sabia cuvioşii martiri români.

Prof. Emanuel Bălan

Surse: DIR, Răscoala de la 1821. Izvoare narative, voi. V, red. responsabil A. Oţetea, Editura Academiei RPR, Bucureşti, 1962;

Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria;

Sursa imaginii: https://www.facebook.com/UNIUNEA.ELENA.DIN.ROMANIA/photos

Știați că, la Mănăstirea Neamțse află cea mai veche icoană din România?

Această icoană a Maicii Domnului este considerată cea mai veche și mai frumoasă icoană din România, fiind cunoscută în toată lumea ca făcătoare de minuni. Timp de peste 600 de ani, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț a întărit credința creștin-ortodoxă a conducătorilor, a monahilor și a poporului.

Icoana a fost comandată de către Sfântul Gherman în anul 665, fiind copie a icoanei Maicii Domnului ce se afla în Lida, din anul 35. Pe spatele acesteia este zugrăvit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care s-a născut în Lida. Sfântul Gherman a adus icoana cu el în Constantinopol atunci când a devenit patriarh, încredințând-o Mănăstirii Heleopatra.

La începutul persecuției iconoclaste a împăratului Leon al III-lea, în anul 714, icoana Maicii Domnului a fost ascunsă, iar în anul 716 a fost trimisă în secret de către Sfântul Gherman la Roma, Papei Grigorie al III-lea, care a așezat-o în în Basilica „Sfântul Petru”, unde a rămas timp de 106 ani. După învingerea iconoclaștilor, Papa Serghie al II-lea a readus icoana în Constantinopol, încredințând-o Sfântului Metodie, Patriarhul Constantinopolului, care a reașezat-o în Mănăstirea Heleopatra.

Pe la anul 1400, împăratul bizantin Manuel al II-lea Paleologul a trimis trei icoane în semn de recunoștință Voievodatului Moldovei, Alexandru cel Bun. Una dintre aceste icoane, a fost icoana Maicii Domnului care acum se află la Neamț. A fost dăruită Mitropolitului Iosif Mușat, care a așezat-o în Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava, cunoscută sub denumirea de Biserica Mirăuți. Aici a stat icoana până în 1415, când a fost adusă la Neamț.

Icoana se află în naosul Bisericii cu hramul „Înălțarea Domnului”.

Prof. Emanuel Bălan

Sursa:

https://ziarullumina.ro/opinii/repere-si-idei/icoana-odighitria-lidianca-de-la-manastirea-neamt-135300.html;

https://doxologia.ro/viata-bisericii/documentar/maica-domnului-lidianca-de-la-manastirea-neamt

Foto: https://neamt.mmb.ro

Știați că, la Târgu-Neamț există singurul monument-mausoleu în memoria vânătorilor de munte?

Monumentul Eroilor din  este un monument-mausoleu dedicat corpului de Vânători de munte ai Armatei Române și eroilor Primului Război Mondial.
Acest monument a fost ridicat la Târgu-Neamț, căci aici, în iarna anului 1916 și primăvara anului 1917, s-au instruit primii luptători vânători de munte, mulți dintre ostașii acestui batalion fiind din zonă.

Monumentul amplasat pe Culmea Pleșului, a fost inaugurat la 29 iunie 1939, în cadrul unei ceremonii solemne la care a participat regele Carol al II-lea, prim-ministrul Armand Călinescu, precum și numeroși generali, ofițeri superiori ai corpului de armată al vânătorilor de munte și oficialități ale județului Neamț.

Monumentul-mausoleu a fost construit la propunerea Societăţii „Cultul eroilor”, cu sprijinul „Comitetului de iniţiativă al vânătorilor de munte”, cu sediul în Bucureşti, în fruntea căruia a fost generalul Virgil Bădulescu, maior la acea vreme. Acesta a fost cel care a instruit şi pregătit, la Târgu Neamţ, primul batalion de vânători de munte, cu ajutorul a 28 ofiţeri din cadrul corpului de armată al vânătorilor de munte. Vânătorii de munte instruiţi la Târgu Neamţ au înfruntat vitejeste inamicul, obţinând numeroase victorii în luptă. Batalionul de aici a fost decorat cu distincţia „Crucea Mihai Viteazul”.

Monumentul realizat de arhitectul Theodor Burca este atât monument cât şi mausoleu. Pe laturile monumentului sunt trei plăci de marmură: una aminteşte data de 27 iulie 1917, când vânătorii de munte pleacă pe frontul de Târgu-Ocna, Cireșoaia; o placă mare cuprinde numele celor 172 vânători de munte căzuţi pe câmpul de onoare, şi a treia cuprinde textul dedicat dezvelirii monumentului. Pe soclu sunt două basoreliefuri, realizate în bronz de către Theodor Burca. Unul prezintă o femeie înaripată, îmbrăcată în haine romane, cu o spadă la şold, în mişcare, ce face un salt de pe un vârf de munte. Ea simbolizează România. În mâna stânga tine stema României sprijinită pe umăr, iar în mâna dreaptă întinsă are o coroniţă de lauri. Al doilea basorelief prezintă militari romani avântandu-se în luptă, cu casca pe cap şi cu baionetă la armă. Pe o treaptă superioară a soclului se află un vultur mare, din bronz, ce-şi ia zborul către vest.
Monumentul – mausoleu a fost renovat în 1990 şi în fiecare an, în data de 3 noiembrie aici este sărbatorită „Ziua vânătorilor de munte”.

Prof. Emanuel Bălan

Surse: Gavril Luca, Târgu-Neamț. Monografie, Editura „Constantin Matasă”, Piatra Neamț, 2008;

Emanuel Bălan, Târgu-Neamț. File de istorie, Editura PIM, Iași, 2020.