Știați că, Mănăstirea Văratec este cea mai mare mănăstirea din spațiul ortodox?

Mănăstirea Văratec  este cea mai mare mănăstire de maici din România, aici viețuind peste 400 maici și chiar din întreg spațiul ortdox. Mănăstirea este înconjurată de un întreg sat monahal. În anul 1909, aici viețuiau deja, 304 maici și surori aflate sub ascultarea stareței Evghenia Teodor. Mănăstirea a fost fondată în anul 1785 de către schimonahia Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif. În această lucrare, maica Olimpiada a fost sfătuită și îndrumată de Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Neamț. Trecută sub administrarea Mănăstirii Agapia din apropiere, Mănăstirea Văratec a devenit mănăstire independentă în anul 1839.

În diferite perioade, la Mănăstirea Văratec au viețuit mai mulți teologi și oameni de cultură. Printre aceștia sunt de menționat următorii: Veronica Micle, a cărui mormânt se află în cimiritul de la biserica „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”; episcopul Partenie Ciopron (1896-1980), fost episcop al Armatei (1937-1948) și al Romanului și Hușilor (1962-1978), retras în 1978, fiind  înmormântat în cimitirul mănăstirii; arhimandritul Bartolomeu Anania (1921-2011), viitor mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, s-a pensionat în anul 1982 din funcția de director al Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, retrăgându-se la Mănăstirea Văratec pentru a se dedica scrisului. A locuit aici până la alegerea sa ca arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, la 21 ianuarie 1993 sau academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga, devenită mai târziu Maica Benedicta.

Mănăstirea Văratec a fost descrisă în mai multe opere literare care descriu zona munților Neamțului. De la diplomatul Wilhelm de Kotzebue (1813-1887), în a sa carte de memorii intitulată „Din Moldova. Descrieri și schițe”, la Dimitrie Bolintineanu, în volumul de memorialistică Călătorii în Moldova (1859), memorialistul Nicolae T. Orășanu care a vizitat mănăstirea în anul 1860, Ion Creangă în a le sale Amintiri, Mihail Sadoveanu, în volumul

Oameni și locuri (1908). Pe aici a trecut și Calistrat Hogaș în călătoriile sale prin Munții Neamțului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, sau scriitorul și teologul Gala Galaction.

Prof. Emanuel Bălan

Sursa: Pr. Ilie Gheorghiță – Mănăstirea Văratec, în vol. „Mitropolia Moldovei și Sucevei – Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei”, Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, p. 343-349.

Sursa imaginii: https://www.facebook.com/manastireaavaratic/photos/177740523724957

Știați că, la Mănăstirea Secu a avut loc ultimul episod al revoluției de la 1821?

După înlăturarea lui Tudor Vladimirescu de către Eteriști ( a fost prins, judecat și omorât de către aceștia)  și intervenția trupelor otomane, Eteriștii înfrânți în Muntenia se retrag spre Moldova unde au loc mai multe confruntări armate.

În încercarea de a fugi peste Carpați, în Transilvania, resturi eteriste sunt surprinse de turci și se baricadează în incinta Mănăstirii Secu. Aici, Iordache şi Farmache conduc rezistenţa celor 350 de eterişti. Turcii au aruncat dopuri de câlţi care au ajuns în nişte stuf ce se afla în curtea mănăstirii şi incendiul s-a extins repede, cuprinzând şi turnul în care se aflau Iordache şi încă şapte oameni. Ia foc şi scara şi acoperişul şi cei opt mor arşi, lui Iordache îi arsese partea superioară a capului, partea stângă a pieptului şi un picior. Moare la 49 de ani.

Căpitanul Farmache rezistă încă 14 zile, apoi încearcă tratative prin consulul prusac Wolf, care garantează capitularea. Sunt dezarmaţi, dar nu se respectă condiţiile. Luptă cu mâinile goale şi sunt omorâţi 40 de turci; dintre eterişti sunt ucişi 330, 18 sunt luaţi prizonieri, trimişi în fiare la Istanbul, unde sunt ucişi în chinuri groaznice.

La 12 septembrie, mănăstirea Secu a fost cucerită de turci şi jefuită, atât de averea ei proprie, cât şi de multele lucruri depozitate aici de familii boiereşti.

Odată cu ocuparea mănăstirii de către eterişti, au fost reţinuţi înăuntru şi câţiva mireni dimpreună cu 28 de călugări. Turcii i-au măcelărit pe cei găsiți în interior printer care și pe cei 28 de călugări. Uciderea acestor cuvioşi călugări în propria lor mănăstire este un fapt unic în istoria monahismului nostru. Se spune din bătrâni că până în zilele noastre apar pe pământ pete roşii de sânge, pe locul unde au fost tăiaţi cu sabia cuvioşii martiri români.

Prof. Emanuel Bălan

Surse: DIR, Răscoala de la 1821. Izvoare narative, voi. V, red. responsabil A. Oţetea, Editura Academiei RPR, Bucureşti, 1962;

Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria;

Sursa imaginii: https://www.facebook.com/UNIUNEA.ELENA.DIN.ROMANIA/photos

Știați că, la Mănăstirea Neamțse află cea mai veche icoană din România?

Această icoană a Maicii Domnului este considerată cea mai veche și mai frumoasă icoană din România, fiind cunoscută în toată lumea ca făcătoare de minuni. Timp de peste 600 de ani, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț a întărit credința creștin-ortodoxă a conducătorilor, a monahilor și a poporului.

Icoana a fost comandată de către Sfântul Gherman în anul 665, fiind copie a icoanei Maicii Domnului ce se afla în Lida, din anul 35. Pe spatele acesteia este zugrăvit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care s-a născut în Lida. Sfântul Gherman a adus icoana cu el în Constantinopol atunci când a devenit patriarh, încredințând-o Mănăstirii Heleopatra.

La începutul persecuției iconoclaste a împăratului Leon al III-lea, în anul 714, icoana Maicii Domnului a fost ascunsă, iar în anul 716 a fost trimisă în secret de către Sfântul Gherman la Roma, Papei Grigorie al III-lea, care a așezat-o în în Basilica „Sfântul Petru”, unde a rămas timp de 106 ani. După învingerea iconoclaștilor, Papa Serghie al II-lea a readus icoana în Constantinopol, încredințând-o Sfântului Metodie, Patriarhul Constantinopolului, care a reașezat-o în Mănăstirea Heleopatra.

Pe la anul 1400, împăratul bizantin Manuel al II-lea Paleologul a trimis trei icoane în semn de recunoștință Voievodatului Moldovei, Alexandru cel Bun. Una dintre aceste icoane, a fost icoana Maicii Domnului care acum se află la Neamț. A fost dăruită Mitropolitului Iosif Mușat, care a așezat-o în Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava, cunoscută sub denumirea de Biserica Mirăuți. Aici a stat icoana până în 1415, când a fost adusă la Neamț.

Icoana se află în naosul Bisericii cu hramul „Înălțarea Domnului”.

Prof. Emanuel Bălan

Sursa:

https://ziarullumina.ro/opinii/repere-si-idei/icoana-odighitria-lidianca-de-la-manastirea-neamt-135300.html;

https://doxologia.ro/viata-bisericii/documentar/maica-domnului-lidianca-de-la-manastirea-neamt

Foto: https://neamt.mmb.ro