Connect with us

Actualitate

Anul Nou 2020 pentru credincioșii ortodocși de rit vechi

Publicat

pe

La două săptămâni după petrecerile „oficiale” de Revelion, urmează aceeaşi sărbătoare pentru ortodocşii de rit vechi. Ei vor celebra trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

Această sărbătoare este comemorată de credincioşii creştini de rit vechi, care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.

Pentru sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie.
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile.

Obiceiuri și tradiții de Anul Nou pentru creștinii ortodocși de rit vechiÎn această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe.

Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia ură din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat.

Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri.

Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urari pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei.

Potrivit tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.

Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări, cozonaci, cârnaţi şi sarmale.

Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.

În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor – de 8.914, al sârbilor – 22.518. Potrivit aceluiaşi recensământ efectuat în 2002, în România trăiesc 1.780 de armeni.

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou pe stil vechi

O veche tradiţie în comunităţile sârbeşti din Timişoara spune că cei care se lasă acoperiţi înainte de miezul nopţii de fustele ţigăncilor vor avea noroc tot anul. Desigur, în schimbul norocului pe un an, ţigăncile solicită răsplata în bani.

Sârbii din Banat obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie în noul an, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul.

Rusii din Galaţi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, varzari, piroste, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. În rest, şi rusoaicele învârtesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.

Diferenţa între cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.

sursa:alba24.ro

Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Top 10 cei mai ieftini furnizori de energie, la trei luni de la liberalizarea pieței

Publicat

pe

De

Clasamentul furnizorilor de energie electrică după prețul final plătit de români s-a schimbat față de iulie, prima lună de liberalizare a pieței. Deși Hidroelectrica rămâne cea mai avantajoasă opțiune, marii furnizori și-au redus și ei tarifele față de perioada imediat următoare liberalizării, iar topul nu mai este ocupat predominant de firmele de tip trader.

Aceste schimbări au loc pe piața de energie electrică, care a fost deschisă complet începând cu 1 iulie 2025. Până atunci, prețurile la energie erau plafonate: 0,68 lei/kWh pentru un consum de până la 100 kWh, 0,80 lei/kWh pentru consumul între 100 și 300 kWh și 1,3 lei/kWh pentru consumul ce depășește 300 kWh. Diferența dintre prețul real al pieței și aceste plafoane a fost acoperită de bugetul de stat.

Începând cu 1 iulie, toți consumatorii plătesc integral prețul de piață. De la 1 septembrie, o componentă reglementată a facturii – tariful pentru serviciile de sistem – a înregistrat o ușoară majorare, dar impactul acesteia asupra valorii finale a facturii va fi nesemnificativ.

SURSA: hotnews.ro

Continua sa citesti

Actualitate

Salariul mediu pentru fiecare județ, în luna iunie 2025

Publicat

pe

De

Salariul mediu pentru fiecare județ, în luna iunie 2025.

Și creșterea față de iunie 2024.

Sinteză a salariului mediu net pe județe – Iunie 2025 (sursa: INS)

În iunie 2025, salariul mediu net la nivel național s-a stabilit la 5.539 de lei. Distribuția teritorială a acestui indicator evidențiază o polarizare economică pronunțată între regiuni.

Județe lider:

  • București: 7.051 lei (+7,70%)
  • Cluj: 6.633 lei (+10,20%)
  • Timiș: 6.192 lei (+6,00%)

Județe cu performanță notabilă (peste 5.000 lei): Alte 9 județe se încadrează în această categorie, printre care Sibiu, Brașov, Iași și Ilfov.

Județe cu valori sub media națională: Majoritatea județelor (35 de județe) înregistrează salarii medii nete sub media națională de 5.539 lei. Clasa cea mai afectată este cea a județelor cu salarii sub 4.500 de lei, unde se constată o concentrare în regiunile de est și sud-vest.

Observații privind evoluția:

  • Creșterile anuale cele mai semnificative (peste 10%) au fost înregistrate în Argeș, Hunedoara, Sălaj, Ialomița, Caraș-Severin și Bacău.
  • Câteva județe (Mehedinți, Vâlcea, Gorj, Călărași) au înregistrat scăderi față de iunie 2024, indicând presiuni economice localizate.

În concluzie, decalajul dintre regiunile cele mai bogate și cele mai sărace rămane semnificativ, cu o diferență de aproape 3.000 de lei între salariul mediu din capitală și cel din județele de coadă.

București: 7.051 lei (+7,70%)

Cluj: 6.633 lei (+10,20%)

Timiș: 6.192 lei (+6,00%)

Tulcea: 5.539 lei (+7,00%)

Sibiu: 5.528 lei (+3,50%)

Ilfov: 5.443 lei (+5,80%)

Argeș: 5.410 lei (+16,10%)

Brașov: 5.376 lei (+6,90%)

Iași: 5.335 lei (+5,40%)

Bacău: 5.138 lei (+12,50%)

Arad: 5.025 lei (+10,70%)

Olt: 5.003 lei (+8,70%)

Prahova: 4.987 lei (+5,30%)

Mureș: 4.982 lei (+9,10%)

Constanța: 4.880 lei (+4,60%)

Galați: 4.858 lei (+3,80%)

Dolj: 4.837 lei (+4,70%)

Alba: 4.715 lei (+3,80%)

Caraș-Severin: 4.697 lei (+12,30%)

Gorj: 4.693 lei (-1,90%)

Bihor: 4.670 lei (+8,80%)

Vaslui: 4.636 lei (+10,50%)

Sălaj: 4.609 lei (+13,00%)

Dâmbovița: 4.607 lei (+5,60%)

Ialomița: 4.568 lei (+14,40%)

Buzău: 4.567 lei (+5,30%)

Giurgiu: 4.524 lei (+6,70%)

Brăila: 4.469 lei (+8,40%)

Călărași: 4.462 lei (-0,90%)

Hunedoara: 4.405 lei (+16,00%)

Mehedinți: 4.396 lei (-3,00%)

Satu Mare: 4.354 lei (+2,70%)

Neamț: 4.353 lei (+1,00%)

Bistrița-Năsăud: 4.343 lei (+6,90%)

Covasna: 4.296 lei (+2,80%)

Maramureș: 4.287 lei (+3,30%)

Harghita: 4.255 lei (+8,90%)

Teleorman: 4.252 lei (+10,50%)

Suceava: 4.208 lei (+3,60%)

Vrancea: 4.203 lei (+5,70%)

Botoșani: 4.131 lei (+0,70%)

Vâlcea: 4.126 lei (-2,10%)

Sursa: INS

Continua sa citesti

Actualitate

Peste 3.700 de case de amanet, în vizorul ANAF

Publicat

pe

De

Peste 3.700 de case de amanet, în vizorul ANAF,ca urmare a analizelor de risc informatizate
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) desfășoară o amplă acțiune de
control fiscal la nivel național, vizând peste 3.700 de case de amanet și punctele lor de lucru, în urma alertelor generate de sistemele informatice de analiză de risc asupra bazelor de date fiscale și financiare.


Analizele ANAF au evidențiat discrepanțe majore între situația financiară a unora
dintre firme – multe dintre ele raportând active modeste și pierderi – și averile
semnificative ale acționarilor sau asociaților persoane fizice (situația patron bogat,
firmǎ sǎracǎ), prin corelație cu analizele Direcției Generale Control Venituri
Persoane Fizice din cadrul ANAF.

Potrivit datelor obținute de Centrul Național de Informații Fiscale, există cazuri în
care entitățile comerciale sunt aproape inactive sau în dificultate, în timp ce
patronii dețin bunuri sau venituri semnificative.

Controalele vor fi țintite și vor viza atât legalitatea funcționării acestor entități,
cât și conformarea fiscală a entitǎților comerciale şi a persoanelor fizice implicate.

ANAF va aplica sancțiuni acolo unde vor fi constatate abateri și investighează în
continuare toate cazurile semnalate ca fiind cu risc fiscal ridicat.

Aceste demersuri se înscriu în cadrul obiectivelor strategice asumate de ANAF,
având ca scop principal creșterea gradului de conformare voluntară a
contribuabililor la declararea corectă și completă a veniturilor impozabile, precum
și prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Prin utilizarea analizelor de risc informatizate și corelarea inteligentă a datelor
fiscale și financiare, ANAF urmărește să acționeze proactiv, direcționând eforturile
de control către zonele cu risc ridicat de neconformare. Acest model de lucru
eficientizează activitatea de inspecție fiscală și contribuie la protejarea intereselor
bugetare ale statului, asigurând în același timp un tratament echitabil pentru toți
contribuabilii.

Continua sa citesti

Popular