Connect with us

Personalități

Personalități ale Ținutului Neamț (X). Constanţa Marino-Moscu, scriitoarea din Agapia care a tulburat literatura română

Publicat

pe

S-a născut la Filioara, la 17 aprilie 1875 într-o familie moldovenească. Și-a petrecut copilăria la Pașcani și a terminat conservatorul din Viena. A fost căsătorită cu magistratul Gheorghe Moscu. Deşi foarte dotată, nu va avea o carieră muzicală, fiind deja căsătorită şi mamă a trei copii, dar mulţi ani va da lecţii de pian. Stabilită pentru o perioadă mai lungă la Buzău, cultivă relaţii din ce în ce mai întinse, în special în lumea literară şi muzicală (Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, C. Stere, G. Ibrăileanu, George Topârceanu, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Eugen Lovinescu sau N.D. Cocea).[1]

Impusă de G. Ibrăileanu în paginile revistei „Viaţa Românească”, unde a şi debutat, publicând, apoi, permanent, în „Sburătorul”, „Adevărul literar şi artistic” şi „Rampa”, se bucură de aprecierea lui E. Lovinescu şi G. Călinescu. Autoare a câtorva cărţi, „Ada Lazu” (1911), „Nataliţa” (1916), „Tulburea” (1922) şi „Făclii în noapte” (1930), Constanţa Marino-Moscu a stimulat interesul lui G. Topîrceanu, Hortensiei Papadat-Bengescu, Otiliei Cazimir şi Luciei Mantu pentru epica sa extrem de valoroasă, estetic vorbind, întrucât se constituie, de fapt, într‑un incitant jurnal al unei existenţe traumatizante. Epistolele sale, nepublicate, conţin note, precizări, mărturii şi comentarii privitoare la itinerariul fizic şi spiritual al prozatoarei, care, în casa din Mănăstirea Văratec, a scris unele dintre cele mai frumoase pagini din literatura română. Aici, în linişte şi singurătate, a scris şi trimis confraţilor săi un impresionant număr de epistole ce cuprind, unele dintre ele, autentice pagini de literatură. Relevantă e şi epistola trimisă prozatoarei Sandra Cotovu (1898–1987), una dintre prietenele sale cele mai apropiate şi, în acelaşi timp, confidentă.[2]

Scrisorile către G. Ibrăileanu, G. Topârceanu, Otilia Cazimir, Hortensia Papadat-Bengescu vibrează de pasiunea comunicării şi dau măsura adevărată a talentului său. De numele ei se leagă însă o poveste cu iz romanesc, un caz de istorie literară ceva mai ciudat. În noiembrie 1906, în  primul an de apariţie al revistei “Viaţa românească”, Constanţa Moscu îi trimite lui G. Ibrăileanu (cu care nu făcuse cunoştinţă, dar cu a cărui soţie, Elena, fusese colegă de şcoală) o scrisoare, solicitându-i sprijinul „într-o chestiune foarte delicată“. Îi cerea, nici mai mult nici mai puţin decât, să nu mai publice în revistă romanul lui Mihail Sadoveanu, “Mariana Vidraşcu”, din care deja apăruse în numărul din octombrie un prim episod.[3]

Constanța Moscu, se regăsește în personajul lui Sadoveanu și constată că textul publicat în revista „Viaţa românească” era o traducere a unui text scris în franceză chiar de către ea, de fapt amintiri din tinerețea ei, pe care le dădu-se spre lectură tânărului Sadoveanu, așadar ar fi fost un plagiat. Jurnalul său, pentru cpă era un jurnal, scris în franceză sub titlul „A travers la vie”, conținea amintiri triste din copilăria și adolescența sa.

Lui Sadoveanu i s-a părut interesantă viața acesteia  și un posibil subiect de nuvelă. Constanţa Moscu îl acuză de „găteală cu pene străine“ şi dă de înţeles că îl va ierta dacă Sadoveanu va fi de acord ca ea să scrie continuarea la episodulk publicat în revista literară: „Cine ştie… poate în alt chip, pieptănând adaosurile Dtale şi scoţând o parte din adevăr, ai fi putut publica o nuvelă, nu un roman”.

Pentru că Izabela Sadoveanu refuză să o sprijine, autoarea apelează, astfel, la arbitrajul lui G. Ibrăileanu. Rezultatul nu a avantajat nici o tabără, continuarea prozei „Mariana Vidraşcu” nu va mai fi publicată niciodată. Peste „cazul“ Mariana Vidraşcu se va aşterne praful pentru mai mult de o jumătate de veac. Abia în 1960, într-un număr omagial dedicat lui Mihail Sadoveanu, revista „Luceafărul” publică nişte fragmente inedite din acest roman cvasi-necunoscut. Dosarul e redeschis în 1970,  deci după moartea scriitorului, când în revista „Manuscriptumˮ, sub titlul „Un roman uitat. Mariana Vidraşcu”, se tipăreşte cea mai mare parte a scrierii cu pricina, împreună cu un preambul istorico-literar lămuritor semnat de Perpessicius şi de Corin Grosu.[4]

În ultimul deceniu al vieţii este directoarea unui azil la Vălenii de Munte, unde predă şi limba franceză.[5] Moare la 20 septembrie 1940, la Bucureşti.

Despre aceasta, Eugen Lovinescu nota, „Copil superior înzestrat, pe care mizeria, nefericirile familiale şi îndeosebi boala îl sensibilizează extrem, Nataliţa vădeşte o maturitate precoce, cam moralizatoare şi prea exaltată. Din volumul Tulburarea (1923) se remarcă nuvela Moştenirea, în care banul dezlănţuie în familia lui Costache Marian interese şi pasiuni puternice. Deşi abordează cu predilecţie subiecte duioase, romantice, sentimentale, proza autoarei evită excesul lacrimogen datorită, în primul rând, unui „stil ferm şi mat”.[6]

[1] Constantin Tomşa, Personalități ale culturii din județul Neamț, Editurile Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2014, p. 73; George CălinescuIstoria literaturii române de la origini pînă în prezentEditura Minerva, București, 1986, p.676.

[2] http://zch.ro/inscriptii-nemtene-insemnari-despre-constanta-marino-moscu/; Aurel Sasu (ed.), Dicționarul biografic al literaturii române, vol. I, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, p. 575-76.

[3] http://zch.ro/o-poveste-cu-iz-romanesc/.

[4] http://zch.ro/o-poveste-cu-iz-romanesc/.

[5] http://zch.ro/o-poveste-cu-iz-romanesc/.

[6] http://www.referatele.com/referate/romana/Constanta-Marino-Moscu/index.php.

Actualitate

FOTO/VIDEO:Ștefan-Bogdan Țîrdea, câștigător absolut la Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular „Mamaia”

Publicat

pe

De

Tânărul interpret a cucerit Premiul I în secțiunea Soliști Vocali, cea mai competitivă categorie a festivalului, care a avut loc în perioada 27-29 august pe scena din stațiune.

Cu această ocazie, solistul a exprimat o recunoștință profundă față de cei care i-au stat alături. „Sunt profund recunoscător și fericit pentru acest succes. Mulțumesc din inimă tuturor celor care m-au sprijinit și mi-au fost alături!”, a declarat Țîrdea.

El a adus mulțumiri speciale Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, Ansamblului Folcloric Profesionist „Brâulețul” și, nu în ultimul rând, membrilor juriului. Solistul a încheiat declarația cu un mesaj profund spiritual, un adevărat reflex al credinței și tradiției românești: „Totdeauna, lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu”.

Festivalul de la Mamaia rămâne unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale verii, cu rolul vital de a păstra, promova și reînvia cele mai autentice valori ale folclorului românesc. Competiția a reunit cei mai buni soliști, instrumentiști și formații folclorice din țară, într-o adevărată celebrare a patrimoniului cultural național.

Victoria lui Ștefan-Bogdan Țîrdea reprezintă nu doar un succes personal, ci și un motiv de mândră pentru întreaga comunitate artistică constănțeană, confirmând dinamismul și excelența școlii folclorice de la Marea Neagră.

Continua sa citesti

Actualitate

Stareța de la Mănăstirea Slatina s-a născut și a învățat la Târgu –Neamț- HUMULEȘTI

Publicat

pe

De

Mănăstirea Slatina are din octombrie 2024, o nouă stareță, monahia Serafima Gherasim. Aceasta a primit noua slujire în ajunul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva în prezența Episcopul vicar Damaschin Dorneanul care a hirotesit-o stavroforă, la eveniment fiind prezenți arhim. Serafim Grigoraș, stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, clerici de la Centrul Eparhial Suceava și preoți din împrejurimi.


Noua stareță, stavrofora Serafima Gherasim, pe numele de mirean Ela Gherasim s-a născut în Humuleștiul lui Creangă, unde a urmat și cursurile gimnaziale iar apoi pe cele liceeale la Colegiul Tehnic „Ion Creanga” Târgu- Neamț, absolvite în 2008. Urmează cursurile universitare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de istorie și geografie, specializarea Relatii Internationale si Studii Europene în perioada 2008-2011, apoi Masteratul de Ştiinţe Politice – Politici Publice şi Mangement Instituţional, în cadrul Facultății de Filosofie și Știinte Social-Politice ale Universității „Al. I. Cuza” din Iași, între 2011-2013. Între 2010 și 2011 a fost președintele Asociației Studenților din Universitatea Suceava.

Mănăstirea Slatina a fost ctitorită în perioada 1553-1564 de domnul Alexandru Lăpușneanu, fiind prima ctitorie dintr-o listă care mai cuprinde, între altele, Mănăstirile Tazlău, Bistrița și Pângărați (Neamț), Bogdana (Rădăuți) și Dochiariu (Muntele Athos).
Lăcașul de cult a fost sfințit în data de 14 octombrie 1558 de mitropolitul Grigorie Roșca, în prezența unui sobor de 116 preoți și diaconi, potrivit cronicarului Grigore Ureche. Chiliile monahilor, casa domnească, zidul de incintă și alte clădiri au fost construite ulterior, sub îndrumarea starețului Iacob Molodeț (cel Vrednic). În urma Decretului 410/1959, Mănăstirea Slatina a fost desființată, iar călugării au fost alungați. În august 1962, viața monahală a fost reluată aici, dar cu obște de călugărițe. Conform unor surse, se pare că scriitorul Mihail Sadoveanu a intervenit pentru redeschiderea mănăstirii.

Continua sa citesti

Actualitate

Conferința „Dependența de nefericire” – Un dialog despre dependențe și sănătate mintală la Casa Culturii Ion Creangă

Publicat

pe

De

Centrul de tratare a adicțiilor „Sf. Ștefan” organizează miercuri, 27 aprilie 2025, începând cu ora 16.00, conferința cu tema „Dependența de nefericire”. Evenimentul va avea loc la Casa Culturii Ion Creangă din Târgu Neamț.

Conferința se adresează specialiștilor din domeniile sănătății mintale, educației și asistenței sociale, dar și publicului larg interesat de problemele legate de dependențe. Printre participanți se numără pr. Iulian Negru, inspector al Arhiepiscopiei Iașilor, care va aduce o perspectivă spirituală asupra subiectului.

Programul evenimentului va aborda patru teme principale: dependențele de substanțe precum alcoolul, drogurile și medicamentele; adicțiile comportamentale legate de jocurile de noroc, internet și rețelele sociale; importanța intervenției timpurii și a prevenției în rândul tinerilor; precum și rolul crucial al familiei și comunității în procesul de recuperare.

Conferința reprezintă o oportunitate valoroasă pentru profesioniști și persoane interesate de a discuta despre cele mai recente abordări în domeniul tratamentului dependențelor, de a schimba experiențe și de a stabili colaborări viitoare. Participanții vor avea ocazia să învețe de la experți cu experiență practică în domeniu și să participe la dialoguri constructive despre metode eficiente de prevenire și tratare.

Evenimentul este deschis tuturor persoanelor interesate, intrarea fiind liberă. Pentru informații suplimentare, pot fi contactați reprezentanții Centrului „Sf. Ștefan”.

Această conferință se remarcă prin abordarea interdisciplinară a fenomenului dependențelor, reunind perspective din domeniile medicinei, psihologiei, asistenței sociale și spiritualității. Organizatorii speră că evenimentul va contribui la creșterea gradului de conștientizare a acestor probleme în comunitate și la îmbunătățirea serviciilor oferite persoanelor afectate.

Continua sa citesti

Popular