Personalități

24 ianuarie, Mica Unire

Publicat

acum 5 ani

24 ianuarie, 2021

neamt24

Astăzi, 24 ianuarie 2021, se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat.

În urmă cu 162 de ani, românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul. La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.

Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare

24 ianuarie este, așadar, ziua Unirii Mici. Este momentul în care s-a făcut mai mult decât desfiinţarea unei graniţe. Atunci s-au pus bazele statului modern, care a însemnat şi o economie funcțională. A fost momentul în care au fost demarate primele reforme serioase care au dezvoltat această ţară.

Alexandru Ioan Cuza avea o misiune extrem de dificilă pe care, din fericire, populația a înțeles-o. Prioritară era sincronizarea economiilor din cele două țări, cât se putea vorbi în acel moment de economie, căci erau țări predominant agrare, comerțul era de fapt negustorie, iar industria era încă în stare de gestație.

După Unire, era momentul pentru modernizarea țării. S-a făcut o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.

A mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, semn că intenția era de a dezvolta infrastructura țării, impozitul funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.

De unde au venit banii pentru investiții

Reforma agrară și secularizarea averilor mănăstirești, confiscate de stat pentru a-l face mai puternic, sunt două măsuri care au avut un impact major, deși reforma agrară, adoptată în 1962, nu a reprezentat o revoluție, căci conservatorii aflați la putere au vrut să-și păstreze cât mai mult din privilegii.

La mijlocul secoului al XIX-lea, România era mai aproape de Evul Mediu decât de modernitate și era nevoie de legi și instituții care să perimită României un salt în timpul istoric. Au apărut legile pentru reorganizarea administrativă, pentru construirea căilor ferate, și norme care stimulau formarea unui corp de experți în diverse domenii economice.

Încă din 1859, economiştii realizau importanţa pe care o au investiţiile pentru sănătatea unei economii. Partea bună era că la acea vreme exista un capital intern disponibil care rezulta din exportul de produse agricole.

Pe lângă acest capital intern, insuficient totuşi, politicienii vremii acordau o importanţă sporită şi capitalului extern. În 1865 este semnată concesiunea pentru construirea căii ferate care avea să unească Bucureştiul cu Dunărea, la Giurgiu. În privința șoselelor, faptul cel mai important este contractarea construirii, de către o casă engleza, a 19 poduri metalice.

Cum a apărut leul, moneda națională

Au fost reforme importnate și greu de realizat, căci abia în 1862 Unirea devine efectivă și se poate vorbi de un stat funcțional cu un singur guvern.

României îi lipsea însă un lucru esențial pentru o economie importantă. O monedă proprie. Dreptul regalian de batere a monedei însemna independența statului. Cuza și apropiații săi încep din chiar anul alegerii sale ca domn, 1859, pregătirile pentru înființarea unui sistem monetar.

Într-un document din 18 noiembrie al Consiliului de Miniștri al guvernului din Muntenia, apare pentru eventuala monedă denumirea de „romanat”, care era copiat, ca dimensiuni și greutate, după fracul francez. Pe baza documentului, s-a întocmit, în 1860, un proiect de lege care stabilea că se vor bate monede din aur, argint și aramă. Însă moneda a fost interzisă de puterile protectoare, în urma protestelor Imperiului Otoman.

Abia șapte ani mai târziu, la 22 aprilie 1867, la un an după abdicarea lui Cuza, este stabilită prin lege moneda națională leul.

SURSA:digi24.ro

Vizualizari: 1.984

Actualitate

Copilașii talentați de la Elly’s Music Class vă pregătesc surprize de Ziua Națională

Publicat

acum 15 ore

21 noiembrie, 2025

neamt24

Copilașii talentați de la Elly’s Music Class pregătesc, cu emoție și lumină, surprize de Ziua Națională. În micul atelier al muzicii, unde visele se împletesc cu armoniile, cei mici lucrează la un omagiu adus României. Inițiativa își propune să le deschidă copiilor poarta către valorile adevărate ale neamului, pentru ca prin artă să descopere sensul adânc al unității și farmecul inconfundabil al identității noastre.

Muzica devine firul magic al acestei călătorii: cântecele românești, pline de căldură și duioșie, ridică poduri nevăzute între trecut și viitor, sădind în sufletele tinere mândria de a purta mai departe o moștenire luminoasă.

Elena Ioniță mărturisește că aceste activități modelează, încet și frumos, viitori adulți nu doar talentați, ci și profund legați de rădăcinile lor.

Vizualizari: 267

Continua sa citesti

Actualitate

O seară de „MELANCOLII DE TOAMNĂ” – Corala „Bazil Anastascescu” și invitații săi speciali

Publicat

acum 2 săptămâni

9 noiembrie, 2025

neamt24

Vă așteptăm să vă părăsiți zilnicul și să vă lăsați cuiburți de emoțiile unei anotimpuri pline de farmec! Corala „Bazil Anastascescu” a orașului Târgu-Neamț, sub bagheta dirijorului prof. Eugenia Tiugea, vă invită la spectacolul „MELANCOLII DE TOAMNĂ”.

Seara promite să fie una deosebită, pe placul sufletului, cu un program muzical bogat și atmosferic. Pe scenă vor urca, alături de cor, și invitați noștri speciali:

Corul „Vânătorii lui Ștefan cel Mare” din Vânători-Neamț.
Un șir de mini-recitaluri de excepție, cu:
- Mara Matasă la pian
- Mădălina Ferariu la nai
- Margareta Mihăilescu cântând folk
- Ana Dragu interpretând lieduri, acompaniată la pian de prof. univ. Radu Oțel.

Vă așteptăm cu drag, duminică, 23 noiembrie 2025, de la ora 17:00, la Casa Culturii „Ion Creangă” din Târgu-Neamț, pentru a împărtăși împreună frumusețea melancolică a toamnei, prin muzică și reverie.

Intrare liberă.

Eveniment organizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Târgu-Neamț.

Vizualizari: 211

Continua sa citesti

Actualitate

VIDEO Ștefan Țîrdea – premiul I la Festivalul Național „Dan Moisecu”

Publicat

acum o lună

10 octombrie, 2025

neamt24

În perioada 8-9 octombrie 2025, Centrul Multifuncțional „Jean Constantin” din Constanța a găzduit cu succes cea de-a XXIX-a ediție a Festivalului Concurs Național „Dan Moisescu”, un eveniment dedicat păstrării și promovării cântecului popular autentic.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este afis.jpg

Festivalul a reușit să scoată în evidență noi talente din rândul tineretului pe secțiile vocală și instrumentală, iar serile de spectacol au fost încunate de recitaluri de excepție susținute de Laura Olteanu, Marian Cozma, Marcela Fota, Oana Bozga, Elena Plătică și Alice Ghile, având acompaniamentul de prestigiu al Ansamblului Folcloric Profesionist „Brâulețul”, condus de maestrul Cezar Cazanoi.

Unul dintre momentele cele mai luminoase ale festivalului a fost triumful tânărului Ștefan Țîrdea, care a cucerit Premiul I. În toiul acestei competiții de elită, el a împărtășit o declarație care captează cu adevărat spiritul noii generații de artiști:

🔹 „Mă simt onorat să fiu câștigătorul premiului întâi la festivalul național, “Dan Moisescu” de la Constanța, alături de o generație extrem de talentată și valoroasă.

🔹 Chiar dacă am fost 19 concurenți în cadrul concursului, ceea ce ne unește pe noi este sprijinul reciproc și dorința de a promova cântecul popular. Împreună construim noua generație a cântecului popular românesc și ne susținem unii pe alții, indiferent de rezultat.

🔹 Pentru mine, cel mai mare câștig este sprijinul colegilor mei. Această susținere reciprocă ne întărește ca generație și ne ajută să evoluăm împreună. Felicitări tuturor colegilor mei!

Gânduri bune tuturor! ❤️🙏”

Acest mesaj a rămas ca un ecou puternic al evenimentului, demonstrând că adevăratul triumf, așa cum o arată și exemplul lui Ștefan Țîrdea, constă în unitate, pasiune și frumusețea muzicii pe care o aduc în viață.