Connect with us

Personalități

24 ianuarie, Mica Unire

Publicat

pe

        Astăzi, 24 ianuarie 2021, se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat.

În urmă cu 162 de ani,  românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul. La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.

Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare

24 ianuarie este, așadar, ziua Unirii Mici. Este momentul în care s-a făcut mai mult decât desfiinţarea unei graniţe. Atunci s-au pus bazele statului modern, care a însemnat şi o economie funcțională. A fost momentul în care au fost demarate primele reforme serioase care au dezvoltat această ţară.

Alexandru Ioan Cuza avea o misiune extrem de dificilă pe care, din fericire, populația a înțeles-o. Prioritară era sincronizarea economiilor din cele două țări, cât se putea vorbi în acel moment de economie, căci erau țări predominant agrare, comerțul era de fapt negustorie, iar industria era încă în stare de gestație.

După Unire, era momentul pentru modernizarea țării. S-a făcut o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.

A mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, semn că intenția era de a dezvolta infrastructura țării, impozitul funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.

De unde au venit banii pentru investiții

Reforma agrară și secularizarea averilor mănăstirești, confiscate de stat pentru a-l face mai puternic, sunt două măsuri care au avut un impact major, deși reforma agrară, adoptată în 1962, nu a reprezentat o revoluție, căci conservatorii aflați la putere au vrut să-și păstreze cât mai mult din privilegii.

La mijlocul secoului al XIX-lea, România era mai aproape de Evul Mediu decât de modernitate și era nevoie de legi și instituții care să perimită României un salt în timpul istoric. Au apărut legile pentru reorganizarea administrativă, pentru construirea căilor ferate, și norme care stimulau formarea unui corp de experți în diverse domenii economice.

Încă din 1859, economiştii realizau importanţa pe care o au investiţiile pentru sănătatea unei economii. Partea bună era că la acea vreme exista un capital intern disponibil care rezulta din exportul de produse agricole.

Pe lângă acest capital intern, insuficient totuşi, politicienii vremii acordau o importanţă sporită şi capitalului extern. În 1865 este semnată concesiunea pentru construirea căii ferate care avea să unească Bucureştiul cu Dunărea, la Giurgiu. În privința șoselelor, faptul cel mai important este contractarea construirii, de către o casă engleza, a 19 poduri metalice.

Cum a apărut leul, moneda națională

Au fost reforme importnate și greu de realizat, căci abia în 1862 Unirea devine efectivă și se poate vorbi de un stat funcțional cu un singur guvern.

României îi lipsea însă un lucru esențial pentru o economie importantă. O monedă proprie. Dreptul regalian de batere a monedei însemna independența statului. Cuza și apropiații săi încep din chiar anul alegerii sale ca domn, 1859, pregătirile pentru înființarea unui sistem monetar.

Într-un document din 18 noiembrie al Consiliului de Miniștri al guvernului din Muntenia, apare pentru eventuala monedă denumirea de „romanat”, care era copiat, ca dimensiuni și greutate, după fracul francez. Pe baza documentului, s-a întocmit, în 1860, un proiect de lege care stabilea că se vor bate monede din aur, argint și aramă. Însă moneda a fost interzisă de puterile protectoare, în urma protestelor Imperiului Otoman.

Abia șapte ani mai târziu, la 22 aprilie 1867, la un an după abdicarea lui Cuza, este stabilită prin lege moneda națională leul.

SURSA:digi24.ro

Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Stareța de la Mănăstirea Slatina s-a născut și a învățat la Târgu –Neamț- HUMULEȘTI

Publicat

pe

De

Mănăstirea Slatina are din octombrie 2024, o nouă stareță, monahia Serafima Gherasim. Aceasta a primit noua slujire în ajunul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva în prezența Episcopul vicar Damaschin Dorneanul care a hirotesit-o stavroforă, la eveniment fiind prezenți arhim. Serafim Grigoraș, stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, clerici de la Centrul Eparhial Suceava și preoți din împrejurimi.


Noua stareță, stavrofora Serafima Gherasim, pe numele de mirean Ela Gherasim s-a născut în Humuleștiul lui Creangă, unde a urmat și cursurile gimnaziale iar apoi pe cele liceeale la Colegiul Tehnic „Ion Creanga” Târgu- Neamț, absolvite în 2008. Urmează cursurile universitare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de istorie și geografie, specializarea Relatii Internationale si Studii Europene în perioada 2008-2011, apoi Masteratul de Ştiinţe Politice – Politici Publice şi Mangement Instituţional, în cadrul Facultății de Filosofie și Știinte Social-Politice ale Universității „Al. I. Cuza” din Iași, între 2011-2013. Între 2010 și 2011 a fost președintele Asociației Studenților din Universitatea Suceava.

Mănăstirea Slatina a fost ctitorită în perioada 1553-1564 de domnul Alexandru Lăpușneanu, fiind prima ctitorie dintr-o listă care mai cuprinde, între altele, Mănăstirile Tazlău, Bistrița și Pângărați (Neamț), Bogdana (Rădăuți) și Dochiariu (Muntele Athos).
Lăcașul de cult a fost sfințit în data de 14 octombrie 1558 de mitropolitul Grigorie Roșca, în prezența unui sobor de 116 preoți și diaconi, potrivit cronicarului Grigore Ureche. Chiliile monahilor, casa domnească, zidul de incintă și alte clădiri au fost construite ulterior, sub îndrumarea starețului Iacob Molodeț (cel Vrednic). În urma Decretului 410/1959, Mănăstirea Slatina a fost desființată, iar călugării au fost alungați. În august 1962, viața monahală a fost reluată aici, dar cu obște de călugărițe. Conform unor surse, se pare că scriitorul Mihail Sadoveanu a intervenit pentru redeschiderea mănăstirii.

Continua sa citesti

Actualitate

Conferința „Dependența de nefericire” – Un dialog despre dependențe și sănătate mintală la Casa Culturii Ion Creangă

Publicat

pe

De

Centrul de tratare a adicțiilor „Sf. Ștefan” organizează miercuri, 27 aprilie 2025, începând cu ora 16.00, conferința cu tema „Dependența de nefericire”. Evenimentul va avea loc la Casa Culturii Ion Creangă din Târgu Neamț.

Conferința se adresează specialiștilor din domeniile sănătății mintale, educației și asistenței sociale, dar și publicului larg interesat de problemele legate de dependențe. Printre participanți se numără pr. Iulian Negru, inspector al Arhiepiscopiei Iașilor, care va aduce o perspectivă spirituală asupra subiectului.

Programul evenimentului va aborda patru teme principale: dependențele de substanțe precum alcoolul, drogurile și medicamentele; adicțiile comportamentale legate de jocurile de noroc, internet și rețelele sociale; importanța intervenției timpurii și a prevenției în rândul tinerilor; precum și rolul crucial al familiei și comunității în procesul de recuperare.

Conferința reprezintă o oportunitate valoroasă pentru profesioniști și persoane interesate de a discuta despre cele mai recente abordări în domeniul tratamentului dependențelor, de a schimba experiențe și de a stabili colaborări viitoare. Participanții vor avea ocazia să învețe de la experți cu experiență practică în domeniu și să participe la dialoguri constructive despre metode eficiente de prevenire și tratare.

Evenimentul este deschis tuturor persoanelor interesate, intrarea fiind liberă. Pentru informații suplimentare, pot fi contactați reprezentanții Centrului „Sf. Ștefan”.

Această conferință se remarcă prin abordarea interdisciplinară a fenomenului dependențelor, reunind perspective din domeniile medicinei, psihologiei, asistenței sociale și spiritualității. Organizatorii speră că evenimentul va contribui la creșterea gradului de conștientizare a acestor probleme în comunitate și la îmbunătățirea serviciilor oferite persoanelor afectate.

Continua sa citesti

Actualitate

Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamț vă invită la vernisajul expoziției „Dialog cu natura”

Publicat

pe

De

Piatra-Neamț, 15 aprilie 2025 – Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamț deschid porțile pentru o expoziție emoționantă de pictură și grafică, intitulată „Dialog cu natura”, dedicată memoriei profesorului și pictorului Gheorghe Velea (19.06.1937 – 15.04.1996). Fondatorul Liceului de Arte Plastice Bacău (astăzi Colegiul Național de Artă „George Apostu”), Gheorghe Velea a lăsat o amprentă profundă în educația artistică a României, iar această expoziție îi omagiază moștenirea prin lucrările foștilor săi elevi și colaboratori.

O reuniune a artei și memoriei

Expoziția reunește o selecție de opere semnate de artiști plastici care și-au început drumul sub îndrumarea maeștrului Gheorghe Velea sau au fost inspirați de creația sa. Printre expozanți se numără:

  • Prof. Gheorghe Velea (picturi și grafice istorice)
  • Prof. Salomeea Velea
  • Prof. Dr. Aurel Stanciu
  • Prof. Ovidiu Marciu
  • Prof. Lascăr Radu Cristian
  • Carmen Voisei
  • Robert Vraciu
  • Iosif Mititelu (curatorul expoziției)
  • Gheorghe Franț
  • Florentina Oțetea
  • Lia Bogdan
  • Petru Vamanu
  • Mihai Olteanu
  • Ștefania Șerban

Vernisajul – moment de recunoaștere și dialog artistic

Evenimentul va fi inaugurat marți, 15 aprilie 2025, de la ora 17:00, cu intervenții ale:

  • Ștefan Potop – președintele Uniunii Artiștilor Plastici – Filiala Neamț
  • Iosif Mititelu – curatorul expoziției
  • Artiștii expozanți, care vor împărtăși amintiri și reflecții despre impactul profesorului Velea asupra creației lor.

Tematica expoziției: armonia dintre om și natură

„Dialog cu natura” explorează relația dintre artă și peisaj, într-un omagiu subtil adus frumuseții mediului natural și modului în care acesta a inspirat generații de creatori. Expoziția propune o călătorie vizuală prin tehnici și stiluri diverse, de la pictura tradițională până la experimentări grafice contemporane.

Continua sa citesti

Popular