Connect with us

Personalități

24 ianuarie, Mica Unire

Publicat

pe

        Astăzi, 24 ianuarie 2021, se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat.

În urmă cu 162 de ani,  românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul. La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.

Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

Reformele lui Cuza. Impozitele, primul pas către modernizare

24 ianuarie este, așadar, ziua Unirii Mici. Este momentul în care s-a făcut mai mult decât desfiinţarea unei graniţe. Atunci s-au pus bazele statului modern, care a însemnat şi o economie funcțională. A fost momentul în care au fost demarate primele reforme serioase care au dezvoltat această ţară.

Alexandru Ioan Cuza avea o misiune extrem de dificilă pe care, din fericire, populația a înțeles-o. Prioritară era sincronizarea economiilor din cele două țări, cât se putea vorbi în acel moment de economie, căci erau țări predominant agrare, comerțul era de fapt negustorie, iar industria era încă în stare de gestație.

După Unire, era momentul pentru modernizarea țării. S-a făcut o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.

A mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, semn că intenția era de a dezvolta infrastructura țării, impozitul funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.

De unde au venit banii pentru investiții

Reforma agrară și secularizarea averilor mănăstirești, confiscate de stat pentru a-l face mai puternic, sunt două măsuri care au avut un impact major, deși reforma agrară, adoptată în 1962, nu a reprezentat o revoluție, căci conservatorii aflați la putere au vrut să-și păstreze cât mai mult din privilegii.

La mijlocul secoului al XIX-lea, România era mai aproape de Evul Mediu decât de modernitate și era nevoie de legi și instituții care să perimită României un salt în timpul istoric. Au apărut legile pentru reorganizarea administrativă, pentru construirea căilor ferate, și norme care stimulau formarea unui corp de experți în diverse domenii economice.

Încă din 1859, economiştii realizau importanţa pe care o au investiţiile pentru sănătatea unei economii. Partea bună era că la acea vreme exista un capital intern disponibil care rezulta din exportul de produse agricole.

Pe lângă acest capital intern, insuficient totuşi, politicienii vremii acordau o importanţă sporită şi capitalului extern. În 1865 este semnată concesiunea pentru construirea căii ferate care avea să unească Bucureştiul cu Dunărea, la Giurgiu. În privința șoselelor, faptul cel mai important este contractarea construirii, de către o casă engleza, a 19 poduri metalice.

Cum a apărut leul, moneda națională

Au fost reforme importnate și greu de realizat, căci abia în 1862 Unirea devine efectivă și se poate vorbi de un stat funcțional cu un singur guvern.

României îi lipsea însă un lucru esențial pentru o economie importantă. O monedă proprie. Dreptul regalian de batere a monedei însemna independența statului. Cuza și apropiații săi încep din chiar anul alegerii sale ca domn, 1859, pregătirile pentru înființarea unui sistem monetar.

Într-un document din 18 noiembrie al Consiliului de Miniștri al guvernului din Muntenia, apare pentru eventuala monedă denumirea de „romanat”, care era copiat, ca dimensiuni și greutate, după fracul francez. Pe baza documentului, s-a întocmit, în 1860, un proiect de lege care stabilea că se vor bate monede din aur, argint și aramă. Însă moneda a fost interzisă de puterile protectoare, în urma protestelor Imperiului Otoman.

Abia șapte ani mai târziu, la 22 aprilie 1867, la un an după abdicarea lui Cuza, este stabilită prin lege moneda națională leul.

SURSA:digi24.ro

Continua sa citesti
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamț vă invită la vernisajul expoziției „Dialog cu natura”

Publicat

pe

De

Piatra-Neamț, 15 aprilie 2025 – Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamț deschid porțile pentru o expoziție emoționantă de pictură și grafică, intitulată „Dialog cu natura”, dedicată memoriei profesorului și pictorului Gheorghe Velea (19.06.1937 – 15.04.1996). Fondatorul Liceului de Arte Plastice Bacău (astăzi Colegiul Național de Artă „George Apostu”), Gheorghe Velea a lăsat o amprentă profundă în educația artistică a României, iar această expoziție îi omagiază moștenirea prin lucrările foștilor săi elevi și colaboratori.

O reuniune a artei și memoriei

Expoziția reunește o selecție de opere semnate de artiști plastici care și-au început drumul sub îndrumarea maeștrului Gheorghe Velea sau au fost inspirați de creația sa. Printre expozanți se numără:

  • Prof. Gheorghe Velea (picturi și grafice istorice)
  • Prof. Salomeea Velea
  • Prof. Dr. Aurel Stanciu
  • Prof. Ovidiu Marciu
  • Prof. Lascăr Radu Cristian
  • Carmen Voisei
  • Robert Vraciu
  • Iosif Mititelu (curatorul expoziției)
  • Gheorghe Franț
  • Florentina Oțetea
  • Lia Bogdan
  • Petru Vamanu
  • Mihai Olteanu
  • Ștefania Șerban

Vernisajul – moment de recunoaștere și dialog artistic

Evenimentul va fi inaugurat marți, 15 aprilie 2025, de la ora 17:00, cu intervenții ale:

  • Ștefan Potop – președintele Uniunii Artiștilor Plastici – Filiala Neamț
  • Iosif Mititelu – curatorul expoziției
  • Artiștii expozanți, care vor împărtăși amintiri și reflecții despre impactul profesorului Velea asupra creației lor.

Tematica expoziției: armonia dintre om și natură

„Dialog cu natura” explorează relația dintre artă și peisaj, într-un omagiu subtil adus frumuseții mediului natural și modului în care acesta a inspirat generații de creatori. Expoziția propune o călătorie vizuală prin tehnici și stiluri diverse, de la pictura tradițională până la experimentări grafice contemporane.

Continua sa citesti

Actualitate

Mircea Cărtărescu, laureat al Premiului Național pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, Ediția a VIII-a

Publicat

pe

De

Pe 1 Martie, de Ziua Marelui Povestitor, Ion Creangă, la Casa Memorială din Humulești, a fost anunțat câștigătorul celei de-a VIII-a ediții a Premiului Național pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia. Laureatul acestui prestigios premiu este reputatul prozator Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani ai României.

Juriul și nominalizările

Juriul național, format din personalități marcante ale literaturii și culturii românești – prof. univ. dr. Mihai Zamfir (președinte), prof. univ. dr. Angelo Mitchievici, prof. univ. dr. Nicolae Oprea, Adrian Alui Gheorghe, prof. univ. dr. Vasile Spiridon, Adrian Lesenciuc și Ioan Holban – a avut de ales dintr-o listă impresionantă de nominalizări. Printre aceștia s-au numărat Gabriel Chifu, Ioana Pârvulescu, Florina Ilis, Bedros Horasangian și Ștefan Agopian.

Un proiect cultural de prestigiu

Premiul „Ion Creangă”, Opera Omnia, ajuns la cea de-a VIII-a ediție, este un proiect cultural de mare importanță pe agenda Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, finanțat de Consiliul Județean Neamț. Organizarea evenimentului a beneficiat de sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, Consiliului Județean Neamț și Consiliului Local Târgu Neamț.

Festivitatea de premiere

La festivitatea de premiere de la Casa Memorială „Ion Creangă” din Humulești au participat personalități de seamă, printre care:

  • Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România;
  • Ion Asaftei, vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț;
  • Vasile Apopei, primarul orașului Târgu Neamț.

Angelo Mitchievici, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România, a rostit laudatio-ul adus laureatului, subliniind contribuția remarcabilă a lui Mircea Cărtărescu la literatura română și universală.

Lista laureaților Premiului „Ion Creangă”, Opera Omnia

Mircea Cărtărescu se alătură astfel unui grup select de scriitori români care au fost premiați în edițiile anterioare:

  • Dumitru Radu Popescu (2017);
  • Nicolae Breban (2018);
  • Eugen Uricaru (2019);
  • Dan Stanca (2020);
  • Gabriela Adameșteanu (2021);
  • Gheorghe Schwartz (2022);
  • Petru Cimpoeșu (2023).

Semnificația premiului

Premiul Național pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, este unul dintre cele mai prestigioase recunoașteri acordate scriitorilor români, subliniind contribuția lor la dezvoltarea și promovarea literaturii române. Acest premiu nu doar onorează opera laureaților, ci și păstrează vie amintirea Marelui Povestitor, Ion Creangă, ale cărui scrieri continuă să inspire generații întregi.

Continua sa citesti

Actualitate

VIDEO Profesorul Sorin Istrail, distins cu titlul de Cetățean de Onoare al orașului Târgu-Neamț

Publicat

pe

De

Astăzi, 26 februarie 2025, în cadrul unei ședințe solemne a Consiliului Local al orașului Târgu-Neamț, domnul profesor universitar doctor Sorin Istrail a fost decorat cu titlul de Cetățean de Onoare. Această distincție recunoaște contribuțiile excepționale ale profesorului Istrail în domeniul științei și cercetării, precum și legătura sa profundă cu orașul natal. Hotărârea de acordare a titlului a fost luată prin unanimitate de către cei 19 consilieri locali prezenți în luna septembrie 2024, în semn de apreciere a meritelor sale științifice și a implicării sale în comunitate.

Origini și educație în Târgu-Neamț

Sorin Istrail, născut în Târgu-Neamț, și-a început educația la Școala Domnească, o instituție istorică care a format personalități precum Ion Creangă și Vasile Conta. A continuat studiile la Liceul „Ștefan cel Mare” din Târgu-Neamț, iar apoi a absolvit Facultatea de Matematică, secția Informatică, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în 1975, cu cea mai înaltă distincție, Summa Cum Laude.

Cariera internațională și contribuții la Proiectul Genomului Uman

După absolvire, cariera sa a urmat o traiectorie impresionantă. În anul 2000, profesorul Istrail a devenit unul dintre liderii echipei de cercetători de la Celera Genomics, ocupând poziția de Senior Director and Head of Informatics Research și Science Fellow. Sub conducerea sa, echipa a reușit să realizeze o descifrare completă a secvenței ADN-ului uman, un pas revoluționar în domeniul geneticii. Această realizare a fost încununată de publicarea lucrării „The Sequence of the Human Genome” în 2001, un moment istoric pentru știința modernă.

De-a lungul carierei, profesorul Istrail a publicat peste 100 de articole științifice în reviste de prestigiu internațional și a susținut peste 80 de conferințe în calitate de participant direct sau profesor invitat, inclusiv la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Recunoașteri și onoruri

Contribuțiile sale extraordinare au fost recunoscute atât la nivel internațional, cât și în România. În 2010, profesorul Sorin Istrail a fost numit Doctor Honoris Causa al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în 2023 a primit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Iași. Acum, în 2024, orașul său natal, Târgu-Neamț, îi acordă cea mai înaltă distincție locală, recunoscându-i atât meritele științifice, cât și legătura sa profundă cu comunitatea din care provine.

De ce acest titlu este important pentru Târgu-Neamț?

Acordarea titlului de Cetățean de Onoare profesorului Sorin Istrail nu este doar un act de recunoaștere a realizărilor sale, ci și o modalitate de a promova orașul Târgu-Neamț ca un loc care îngrijește și inspiră talente de nivel mondial. Prin această distincție, orașul își afirmă mândria de a fi locul de baștină al unuia dintre cei mai mari oameni de știință români.

Un mesaj de apreciere și urări

În încheiere, îi adresăm domnului profesor doctor Sorin Istrail cele mai sincere urări: o viață lungă și plină de realizări, atât în plan academic, cât și personal. Să continue să inspire generații viitoare și să rămână un model de excelență și mândrie pentru toți locuitorii orașului Târgu-Neamț și nu numai.

Continua sa citesti

Popular