Exclusivități din zona Neamțului. Naționale, europene și mondiale (XVI)

Știați că, Mănăstirea Văratec este cea mai mare mănăstirea din spațiul ortodox?

Mănăstirea Văratec  este cea mai mare mănăstire de maici din România, aici viețuind peste 400 maici și chiar din întreg spațiul ortdox. Mănăstirea este înconjurată de un întreg sat monahal. În anul 1909, aici viețuiau deja, 304 maici și surori aflate sub ascultarea stareței Evghenia Teodor. Mănăstirea a fost fondată în anul 1785 de către schimonahia Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif. În această lucrare, maica Olimpiada a fost sfătuită și îndrumată de Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Neamț. Trecută sub administrarea Mănăstirii Agapia din apropiere, Mănăstirea Văratec a devenit mănăstire independentă în anul 1839.

În diferite perioade, la Mănăstirea Văratec au viețuit mai mulți teologi și oameni de cultură. Printre aceștia sunt de menționat următorii: Veronica Micle, a cărui mormânt se află în cimiritul de la biserica „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”; episcopul Partenie Ciopron (1896-1980), fost episcop al Armatei (1937-1948) și al Romanului și Hușilor (1962-1978), retras în 1978, fiind  înmormântat în cimitirul mănăstirii; arhimandritul Bartolomeu Anania (1921-2011), viitor mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, s-a pensionat în anul 1982 din funcția de director al Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, retrăgându-se la Mănăstirea Văratec pentru a se dedica scrisului. A locuit aici până la alegerea sa ca arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, la 21 ianuarie 1993 sau academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga, devenită mai târziu Maica Benedicta.

Mănăstirea Văratec a fost descrisă în mai multe opere literare care descriu zona munților Neamțului. De la diplomatul Wilhelm de Kotzebue (1813-1887), în a sa carte de memorii intitulată „Din Moldova. Descrieri și schițe”, la Dimitrie Bolintineanu, în volumul de memorialistică Călătorii în Moldova (1859), memorialistul Nicolae T. Orășanu care a vizitat mănăstirea în anul 1860, Ion Creangă în a le sale Amintiri, Mihail Sadoveanu, în volumul

Oameni și locuri (1908). Pe aici a trecut și Calistrat Hogaș în călătoriile sale prin Munții Neamțului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, sau scriitorul și teologul Gala Galaction.

Prof. Emanuel Bălan

Sursa: Pr. Ilie Gheorghiță – Mănăstirea Văratec, în vol. „Mitropolia Moldovei și Sucevei – Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei”, Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, p. 343-349.

Sursa imaginii: https://www.facebook.com/manastireaavaratic/photos/177740523724957