Personalități ale Ținutului Neamț (XXXI). Constantin Nanu, magistratul ambasador

Deși datele biografice lipsesc, totuși putem contura din rapoartele consulare, exact ca într-un puzzle, biografia acestui diplomat al cărui fiu, Frederic Nanu a jucat un rol important în actul de la 23 august 1944.

Constantin Nanu s-a născut la 29 aprilie 1859 la Grumăzești. Urmează cursurile primare, gimnaziale și liceale la Iași, unde absolvă și Facultatea de Drept, urmând apoi o perfecționare la Paris.[1] La nici 22 de ani, în decembrie 1881 intră în diplomație ca atașat al Legației din Paris. În ciuda faptului că în primii douăzeci de ani a fost atașat, secretar I, secretar I, după 1900 a devenit ministru plenipotențiar în mai multe capitale europene: Atena, Belgrad, Roma, Petersburg și Berlin. În perioada 1906-1909 a fost reprezentantul României în Comisia Dunării și a Prutului. [2] Prima sa misiunea diplomatică a fost la Paris ca atașat al Legației între 1882 și 1884. În 1884 este numit secretar II la Legația din Atena până în 1885 când revenie la Paris ca secretar II, până în 1889. La Paris i se naște singurul fiu, Frederic Nanu[3], mama sa fiind Clara Verbeeck, fiica unui bancher belgian, pe care a cunoscut-o la Bruxelles în perioada 1889-1891, pe când era secretar I la Legația de aici.[4] În 1899 este numit consul general la Constantinopol, misiune pe care o va îndeplini până în 1891când revine la Paris în calitate de prim secretar al Legației, unde va rămâne până în 1902. În 1894 este decorat cu Legiunea de Onoare și va îndeplini pentru o scurtă perioadă în 1895 funcția de prim secretar al Legației din Bruxelles și Haga.[5]

În perioada 1904-1905 a fost ambasador la Belgrad, în 1909 la Roma, iar între 1911 și 1913 la Petersburg. S-a retras în 1928, ultima sa misiune fiind de ambasador la Berlin. A murit în 1948.

Prof. Emanuel Bălan

[1] Constantin Tomșa, Personalități ale culturii din județul Neamț, Editurile Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2014, p. 243.

[2] Adrian Bogdan Ceobanu, Reflections on Romanian old diplomacy, p. 250-251, în „Romanian and European Diplomacy From Cabinet Diplomacy to the 21st Century Challengesˮ, editori Gh. Cliveti, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Viţalaru, Ionuţ Nistor, Beit Casa Editrice Trieste-Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2012

[3] Frederic Nanu (n. 1884 – d. 1991) a fost un diplomat român, care, în calitate de ministru plenipotențiar al Regatului Românei la Stockholm, s-a remarcat în timpul negocierilorpurtate în 1944 cu ambasadoarea sovietică Alexandra Kollontai pentru ieșirea României din războiul împotriva Uniunii Sovietice.

[4] Mihai Dimitrie Sturdza, Ruşii, masonii, Mareşalul şi alte răspântii ale istoriografiei româneşti, Ed. Compania, 2013, nota 2, p.275.

[5] Ana Maria Vele, Personalul diplomatic al României în Franța (1882-1914), p. 118-119, în revista Bistrița nr. XXI-2, 2007.